Corlăţean: Unele concluzii din raportul CE pe justiţie, folosite pentru a îngreuna aderarea la Schengen
alte articole
Raportul pe justiţie al Comisiei Europene va conţine şi o "adăugare politică" pe care unii o vor folosi pentru a îngreuna aderarea României la spaţiul Schengen, a declarat ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, la un post TV.
Partea politică ar fi realizată pe baza unor aspecte incorecte în raport cu situaţia reală din România, a apreciat Corlăţean, care a subliniat totuşi că va exista o evaluare obiectivă şi corectă a progreselor făcute de România în domeniul justiţiei.
Corlăţean a caracterizat recent drept "manipulare crasă" şi "minciuni" informaţiile despre situaţia din România transmise oficialilor europeni prin "surse diverse", cum ar fi presa, diferite ONG-uri şi oameni politici. Ministrul este de părere că informaţiile vehiculate de aceste surse nu au făcut rău Guvernului, lui Ponta sau lui Antonescu, ci imaginii şi intereselor României, iar cei care ar trebui traşi la răspundere sunt cei care au văzut că pierd puterea.
Corlăţean a mai spus că reacţiile negative ale unor oficiali europeni despre situaţia din România ar fi din cauza folosirii unei duble balanţe de apreciere. "Poziţiile oficiale au fost neobişnuite şi contrare cutumei fireşti", a mai spus Corlăţean. El este de părere că în trecut oficialii europeni au trecut cu vederea anumite lucruri, iar acum ar fi trebuit să stea de vorbă cu toate părţile implicate înainte de a se pronunţa.
Raportul pe justiţie al Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, urmează să fie dat publicităţii pe 18 iulie. Preşedintele CE, José Barroso, a declarat că raportul va fi onest şi obiectiv, iar România va fi tratată în conformitate cu propriile progrese. Tot pe 18 iulie, va fi publicat şi raportul pentru Bulgaria, iar pe viitor e posibil ca cele două ţări să fie monitorizate separat, după cum a anunţat un diplomat UE.
Cum s-a ajuns în această situaţie
Raportul pe justiţie va conţine referiri la actuala situaţie politică din România şi la modul în care a fost suspendat preşedintele Traian Băsescu, precum şi implicaţiile în plan juridic ale acestei măsuri, au declarat surse diplomatice. Anumiţi oficiali ai UE au criticat public modul în care s-a realizat transferul de putere într-un timp atât de scurt, după ce reprezentanţii PDL au atras atenţia că în România a avut loc o lovitură de stat.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a transmis premierului Victor Ponta ”îngrijorările sale profunde” faţă de recentele evenimente politice din România şi i-a comunicat că puterile Curţii Constituţionale trebuie restabilite şi respectate.
Barroso a precizat că Guvernul român trebuie să respecte independenţa deplină a sistemului judiciar şi să numească un Avocat al Poporului care să aibă sprijinul tuturor partidelor. El a mai cerut asigurarea unor proceduri deschise şi transparente în ceea ce priveşte numirea unui procuror general şi a noului şef al DNA.
Şi alţi lideri europeni, printre care cancelarul german Angela Merkel, şi ambasadorul SUA la Bucureşti şi-au exprimat îngrijorarea faţă de schimbările care au avut loc pe scena politică de la Bucureşti şi au cerut să se respecte principiile democratice.