Consumul de carne poate avea riscuri diferite la nivel individual şi al populaţiei. Ce recomandă experţii
alte articole
Consumul unei cantităţi mai mari de carne roşie ar putea fi benefic pentru glicemie, sau dăunător — în funcţie de datele statistice pe care le iei în considerare.
Un nou studiu prezentat la reuniunea anuală Nutrition 2026 a Societăţii Americane de Nutriţie a constatat că, atunci când indivizii îşi modificau consumul de carne roşie, analizele sanguine indicau un control mai bun al glicemiei. Însă, privind la nivel populaţional, s-a evidenţiat un model opus.
Rezultatele subliniază importanţa distincţiei între schimbările alimentare personale şi influenţele externe, precum stilul de viaţă şi factorii genetici, punând sub semnul întrebării modul în care cercetătorii interpretează impactul cărnii roşii asupra sănătăţii — şi subliniind necesitatea unor abordări mai personalizate în ceea ce priveşte sfaturile nutriţionale.
Studiul a fost finanţat parţial de Beef Checkoff, un program de marketing şi cercetare al industriei cărnii de vită, împreună cu Institutele Naţionale de Sănătate şi Serviciul de Cercetare Agricolă al Departamentului Agriculturii.
Cercetătorii s-au bazat pe date din Studiul multietnic privind ateroscleroza, care a inclus 4.567 de persoane. Aceştia au măsurat metaboliţii din sânge şi au verificat nivelurile glicemiei şi ale insulinei pe stomacul gol.
De ce este importantă această diferenţă
Cercetătorii au împărţit datele în două categorii: una care arată cum schimbările în consumul de carne roşie al unei persoane de-a lungul timpului se raportează la compoziţia chimică a sângelui acesteia, iar cealaltă care arată cum consumul de carne roşie se raportează la compoziţia chimică a sângelui la nivel de populaţie, luând în considerare alţi factori precum vârsta, stilul de viaţă şi genetica.
Dintre cei 47 de metaboliţi asociaţi cu consumul de carne neprelucrată, cinci au urmărit modificările metabolitice la nivel individual şi au sugerat un efect benefic asupra glicemiei şi a insulinei, în timp ce alţi 33 de metaboliţi au arătat corelaţii puternice la nivelul populaţiei. Metaboliţii asociaţi cu factori populaţionali mai generali au indicat rezultate negative pentru sănătate, precum o reglare mai slabă a glicemiei şi rezistenţa la insulină.
Cu alte cuvinte, dacă mănânci mai multă carne, compoziţia chimică a organismului tău ar putea reacţiona bine. Însă atunci când datele reflectă consumul de carne la nivel populaţional, alţi factori – stilul de viaţă, genetica, circumstanţele sociale – par să complice imaginea de ansamblu, făcând ca carnea roşie să pară mai dăunătoare decât ar fi în cazul unei singure persoane.
Sotiria Everett, dieteticiană autorizată şi profesoară asistentă clinică la Stony Brook Medicine, care nu a participat la studiu, a declarat pentru The Epoch Times că una dintre limitările mai interesante ale studiului este faptul că acesta nu a ţinut cont de obiceiurile alimentare generale, lăsând loc pentru ceea ce cercetătorii numesc „factori de confuzie alimentari nemăsuraţi”, atunci când un factor extern legat atât de dietă, cât şi de sănătate denaturează rezultatele.
„Concluzia principală a studiului este că, atunci când se urmăresc schimbările la aceeaşi persoană, metaboliţii plasmatici asociaţi cu consumul de carne roşie neprelucrată sunt legaţi de un control mai bun al glucozei şi de niveluri mai scăzute de insulină”, a spus ea.
Însă alţi markeri, precum modificările bacteriilor intestinale, nu au fost măsuraţi.
Hope Barkoukis, dieteticiană autorizată şi şefă a Departamentului de Nutriţie de la Universitatea Case Western Reserve, care nu a participat la studiu, a declarat pentru The Epoch Times că, deşi alternativele vegetale la carne pot fi mai bune pentru mediu în multe privinţe, ele nu sunt neapărat mai sănătoase decât carnea animală neprelucrată.
„Hot-dog-urile, şunca, mezelurile şi cârnaţii nu numai că sunt foarte prelucrate – existând informaţii recente considerabile care leagă prelucrarea de tot felul de efecte negative asupra sănătăţii sistemice –, [dar] conţin, de asemenea, mulţi conservanţi care nu sunt sănătoşi, precum nitriţii”, a spus Barkoukis.
„Cred că cea mai mare idee greşită este că toate tipurile de carne sunt la fel şi au un impact identic asupra sănătăţii unui individ anume.”- Hope Barkoukis, şefă a Departamentului de Nutriţie la Universitatea Case Western Reserve
În schimb, a spus ea, cercetările recente sugerează că carnea de pasăre este, în mare măsură, neutră din punct de vedere al sănătăţii, ouăle nu sunt atât de dăunătoare pe cât se credea odată, produsele lactate pot contribui la reducerea riscului de diabet de tip 2, iar fructele de mare aduc beneficii reale pentru sănătate.
„Cred că cea mai mare idee greşită”, a spus Barkoukis, „este că toate tipurile de carne sunt la fel şi au un impact identic asupra sănătăţii unui individ anume.”
Ce ar trebui să luaţi în considerare
Oamenii ar trebui să ţină cont de calitatea cărnii.
„Dacă este disponibilă şi la un preţ accesibil, carnea de vită provenită de la vite hrănite 100% cu iarbă poate oferi un profil nutriţional ceva mai favorabil, incluzând niveluri mai ridicate de anumiţi acizi graşi omega-3 şi compuşi bioactivi în comparaţie cu carnea de vită provenită din creşterea convenţională”, a spus Everett.
Însă aceste diferenţe nu depăşesc importanţa modelului alimentar general, a mărimii porţiilor şi a frecvenţei consumului, a spus ea.
Un alt factor adesea trecut cu vederea este modul în care este preparată carnea. Metodele de gătit la temperaturi ridicate, precum friptura la grătar, carbonizarea, friptura la cuptor şi prăjirea în tigaie, pot produce amine heterociclice şi hidrocarburi aromatice policiclice, compuşi asociaţi cu un risc crescut de cancer.
„Metodele la temperaturi mai scăzute, precum înăbuşirea, fierberea sau gătitul lent, produc, în general, o cantitate mai mică din aceşti compuşi”, a spus Everett.
Pentru cei care preferă gătitul la grătar, ea recomandă marinarea cărnii cu ierburi, condimente, citrice sau marinate pe bază de oţet, ceea ce poate contribui la reducerea formării compuşilor potenţial nocivi în timpul gătirii.
„Sfatul meu practic este să alegeţi, ocazional, bucăţi de carne roşie neprelucrate şi slabe, de preferinţă provenite din surse crescute în mod responsabil, atunci când este posibil, să le preparaţi folosind metode de gătit mai uşoare, atunci când se poate, şi să le consumaţi combinate cu legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci şi seminţe”, a spus Everett.
