Alimentele ultraprocesate, asociate cu micşorarea unor zone importante ale creierului la copii
alte articole
Potrivit unui nou studiu, fiecare 10% din aportul caloric zilnic al copiilor consumat sub formă de batoane de pui, cereale cu zahăr şi gustări ambalate este asociat cu reducerea unor zone ale creierului legate de emoţii şi motivaţie — chiar înainte de prima lor zi de grădiniţă.
Cercetătorii de la Spitalul de Copii din Los Angeles au urmărit 144 de copii de origine latino-americană de la vârsta de sugar până la 6 ani, măsurându-le consumul de alimente ultraprocesate (UPF) la 6, 12, 24 şi 72 de luni şi efectuându-le o scanare cerebrală prin RMN la vârsta de 6 ani.
Aceştia au descoperit că fiecare mărire cu 10% a consumului cumulat de alimente ultraprocesate era asociată cu scăderea cu aproape 2% a dimensiunii zonelor subcorticale ale creierului, inclusiv amigdala şi talamusul, care reglează recompensa, emoţiile şi motivaţia.
Dacă dieta unui copil se modifică mai drastic — de exemplu, înlocuind 30 sau 40% din alimentaţia sa cu gustări procesate — reducerea estimată a volumului cerebral ar putea deveni exponenţial mai mare.
Performanţele copiilor la testele de limbaj, abilităţi motorii, memorie, viteză de procesare şi atenţie nu au arătat nicio diferenţă măsurabilă, chiar dacă structura creierului lor s-a modificat. Studiul, publicat în The American Journal of Clinical Nutrition, este de natură observaţională, ceea ce înseamnă că arată o asociere, mai degrabă decât o dovadă că alimentele ultraprocesate provoacă direct schimbările structurale – o distincţie pe care chiar cercetătorii au grijă să o sublinieze.
„Chiar şi fără diferenţe în performanţa cognitivă, observăm modificări măsurabile în structura creierului”, a declarat autorul principal Michael I. Goran, directorul Programului de Nutriţie şi Obezitate de la Spitalul de Copii din Los Angeles, într-un comunicat de presă. El a adăugat că ce mănâncă copiii în primii ani de viaţă „poate modela dezvoltarea creierului în moduri pe care abia începem să le înţelegem”.
Cercetarea „continuă să confirme ceva ce ştim de mult timp: nutriţia joacă un rol important în dezvoltarea fizică a copiilor, în dezvoltarea creierului, în procesul de învăţare şi în starea generală de sănătate”, a declarat pentru The Epoch Times Lindsay Malone, dieteticiană autorizată şi profesoară la Departamentul de Nutriţie al Facultăţii de Medicină a Universităţii Case Western Reserve, care nu a fost implicată în studiu.
Copiii mici şi cei de vârstă şcolară obţin acum mai mult de 60% din caloriile lor zilnice din alimente ultraprocesate. În Statele Unite, copiii cu vârste cuprinse între 1 şi 5 ani îşi obţin mai mult de jumătate din aportul energetic din aceste produse. Experţii au avertizat de mult timp că alimentele ultraprocesate cresc riscul copiilor de a dezvolta diabet, obezitate şi boli cardiace în viitor; aceast studiu aduce o nouă perspectivă, indicând un posibil efect asupra dezvoltării creierului în sine.
Ce se înţelege prin alimente ultraprocesate
Alimentele ultraprocesate sunt produse industriale fabricate din ingrediente rafinate şi aditivi, concepute pentru comoditate şi o durată lungă de valabilitate. De obicei, conţin puţine sau nu conţin deloc alimente integrale şi includ adesea îndulcitori, arome, emulgatori sau alte ingrediente cosmetice. Acestea includ unele produse de tip fast-food, mâncăruri congelate, produse de panificaţie, mezeluri şi produse lactate.
Primii ani ai copilăriei sunt consideraţi o perioadă critică pentru dezvoltarea creierului datorită neuroplasticităţii ridicate — capacitatea creierului de a-şi reorganiza conexiunile neuronale. Calitatea alimentaţiei în această perioadă poate influenţa dezvoltarea neurologică, au remarcat cercetătorii.
Diana Cusa, dieteticiană autorizată şi specialistă certificată în îngrijirea şi educaţia diabetului la Northwell Health din New York, care nu a fost implicată în studiu, a afirmat că o dietă bogată în nutrienţi este importantă pentru susţinerea dezvoltării creierului şi a funcţiilor cognitive.
Aceasta înseamnă trebuie să se asigure că copiii primesc suficienţi acizi graşi omega-3, fier, colină, vitamine din complexul B şi antioxidanţi.
Noile descoperiri se bazează pe studii anterioare efectuate pe adulţi, care au asociat consumul mai ridicat de alimente ultraprocesate cu un volum cerebral mai mic şi cu tulburări cognitive, inclusiv de atenţie şi memorie. Aceste rezultate i-au determinat pe oamenii de ştiinţă să exploreze dacă efecte similare apar şi la copii.
Goran a afirmat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege mecanismele care stau la baza schimbărilor observate de echipa sa.
„Mai avem încă multe de învăţat despre modul în care expunerea precoce la anumite alimente influenţează creierul în dezvoltare”, a spus el. „Identificarea mecanismelor subiacente va fi importantă pentru a înţelege ce înseamnă aceste descoperiri pentru sănătatea pe termen lung.”, a mai afirmat acesta.
Echipa de cercetare intenţionează să investigheze în continuare care sunt etapele de dezvoltare cele mai sensibile la alimentaţie şi să exploreze căile biologice implicate.
Alimentele ultraprocesate pot provoca modificări ale structurii creierului, ducând la inflamaţie şi deficienţe nutriţionale în timpul unor perioade importante de creştere. Când oamenii de ştiinţă spun că creierul „se micşorează”, nu se referă la moartea imediată a celulelor cerebrale. Aceasta înseamnă că există mai puţine celule cerebrale aglomerate, mai puţine conexiuni între ele şi modificări ale mediului din interiorul anumitor părţi profunde ale creierului.
Cum pot părinţii să reducă consumul de alimente ultraprocesate
Cusa a afirmat că schimbările cele mai eficiente au loc atunci când părinţii dau exemplu — şi că reducerea consumului aduce beneficii întregii familii, nu doar copiilor. Ea a oferit următoarele recomandări practice:
Gătiţi mai mult acasă: Acordaţi prioritate ingredientelor integrale, neprelucrate, precum fructele, legumele, cerealele, proteinele şi lactatele.
Implicaţi copiii în pregătirea mâncării: Implicaţi copiii în cumpărături, în pregătirea meselor şi în gătit.
Faceţi cumpărături strategic: Cumpăraţi din zonele perimetrale ale magazinului alimentar, unde se găsesc majoritatea alimentelor cel mai puţin prelucrate. Citiţi lista ingredientelor şi căutaţi liste scurte cu ingrediente uşor de recunoscut.
Verificaţi listele de ingrediente: Evitaţi produsele care conţin sirop de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, sirop de porumb, zaharuri adăugate, uleiuri parţial hidrogenate (grăsimi trans), coloranţi, arome şi îndulcitori artificiali, precum şi numeroşi aditivi chimici greu de pronunţat.
Pregătiţi gustările din timp: Alegeţi opţiuni precum felii de măr cu unt de arahide, morcovi şi humus, ouă fierte tare, brânză cu biscuiţi din cereale integrale, iaurt simplu cu fructe de pădure şi o mână de nuci.
Alegeţi apa ca băutură principală: Faceţi din apă băutura principală şi limitaţi consumul de băuturi zaharoase.
Malone a subliniat că acest lucru nu înseamnă că părinţii ar trebui să tindă spre perfecţiune. „Majoritatea copiilor vor mânca uneori alimente ultraprocesate”, a spus ea. „Şi asta este în regulă.”
Ea a încurajat, de asemenea, familiile să se concentreze pe consecvenţă.
„Dacă majoritatea meselor includ fructe, legume, proteine de calitate, cereale integrale şi grăsimi sănătoase”, a adăugat Malone, „construiţi o bază nutriţională solidă pentru dezvoltarea copilului dumneavoastră, lăsând în acelaşi timp loc pentru tortul de ziua de naştere, seara de pizza şi alte alimente preferate.”
