Consiliul Unirii a comemorat 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Ţarist

Conferinţa de presă şi intalnirea cu semnatarii Consiliului Unirii a avut loc pe Terasa de la Hanul Manuc – hanul unde au avut loc negocierile dintre ruşi şi turci şi unde s-a semnat, pe 16 mai 1812, tratatul prin care Rusia anexa ilegal Basarabia.

La 16 mai 2012, se împlinesc 200 de ani de la încheierea Tratatului de pace de la Bucureşti, semnat între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, în urma cărui fapt Imperiul Ţarist a ocupat o parte din teritoriul vechiului Principat al Moldovei, după ce se pierduse Bucovina, în 1774.

Prin articolele 4 şi 5, trecea în componenţa Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate (conform recensământului ordonat de autorităţile ţariste în 1817), adică ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fâlciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul.

Cedarea s-a făcut cu încălcarea tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional (valabil în epocă), deoarece Moldova nu era o provincie turcă.

Actul din 1812 a fost începutul calvarului, cu efecte grave, suportat aproape două sute de ani de către populaţia dintre Prut şi Nistru.

Pornind de la această dramatică istorie, Consiliul Unirii, care include un număr mare de aderenţi la platforma unionistă prin asociaţii din spaţiul istoric românesc şi din comunităţile de peste hotare, prin partide de pe ambele maluri ale Prutului, a propus Parlamentelor şi Guvernelor României şi ale Republicii Moldova, Bisericii Ortodoxe Române şi presei – româneşti şi de pretutindeni – să adopte şi să sprijine un Program de acţiuni şi manifestări naţionale „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în 1812 şi a victimelor acestei ocupaţii.”

Din cadrul Programului de acţiuni cităm două puncte:

• Să se ţină o şedinţă reunită a Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, în care să se evoce evenimentele tragice de acum 200 de ani pentru partea de est a Moldovei şi să fie comemorate victimele ocupaţiei ruso-sovietice din stingă Prutului.
• Guvernele de la Bucureşti şi de la Chişinău să adopte o Poziţie comună în legătură cu ziua de 16 mai 2012 şi să o declare drept Zi de doliu, pentru comemorarea celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei şi a victimelor ocupaţiei.

În cadrul Conferinţei s-a mai trecut în revistă realizările consiliului, aspecte tehnice şi legale referitoare la cetăţenia română şi modalităţile de perfecţionare a acestei legi .

S-a dat cuvântul atât membrilor organizatori cât şi invitaţiilor pentru lămuriri, întrebări şi clarificări legate de demersurile Consiliului Unirii în următorul interval de timp, discutandu-se aspecte legale, comerciale şi juridice în problematica realizării unui stat comun între Republica Moldova şi România.

Consiliul Unirii este o organizaţie de larg consens naţional, ce îşi propune să continue efortul Consiliului Naţional al Unirii, fondat la 1 decembrie 1991, ca act de voinţă al unui grup de parlamentari de la Chişinău şi Bucureşti, şi care se declară deschisă persoanelor fizice, partidelor politice, asociaţiilor, fundaţiilor şi altor entităţi ale societăţii din întreg spaţiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi din comunităţile româneşti existente în toată lumea. Consiliul Unirii promovează ideea unităţii naţionale româneşti şi doreşte să convingă populaţia de pe ambele maluri ale Prutului, pe guvernanţii de la Chişinău şi de la Bucureşti, ca şi pe factorii politici decidenţi din Vest că românii din cele două state româneşti au dreptul să fie într-un stat unitar, urmându-se calea germană de unificare naţională, precum şi că această unitate românească înglobează şi interesele strategice ale lumii euroatlantice.