Consiliul NATO-Rusia nu elimină „neînţelegerile fundamentale” dintre cele două părţi

„Dialogul nostru nu este uşor, dar tocmai de aceea dialogul nostru este atât de important”, a afirmat Stoltenberg joi, după ce ambasadorii NATO s-au întâlnit cu delegatul rus Aleksandr Gruşko la sediul alianţei din Bruxelles.

Stoltenberg a descris cea mai recentă sesiune a Consiliului NATO-Rusia ca fiind o „discuţie sinceră şi deschisă” despre Ucraina, Afganistan, transparenţă şi reducerea riscurilor.

Relaţiile dintre Moscova şi Occident s-au deteriorat sever din cauza unor probleme care includ anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014 şi suportul său pentru separatiştii care controlează unele părţi din estul Ucrainei. Războiul dintre forţele Kievului şi separatiştii susţinuţi de Rusia a provocat moartea a peste 10.000 de persoane începând cu aprilie 2014.

O serie de întâlniri „la mustaţă” potenţial periculoase, care au avut loc în ultimele câteva luni între avioanele şi navele de luptă ruseşti şi ale NATO, au contribuit la amplificarea tensiunilor, alianţa acuzând Moscova de manevre agresive în aer şi pe mare.

Consiliul NATO-Rusia – un forum intenţionat să prevină escaladarea tensiunilor – s-a întâlnit deja de două ori în acest an.

Stoltenberg a declarat joi că situaţia din estul Ucrainei rămâne „fragilă”, citând încălcări ale regimului de încetare a focului şi prezenţa continuă a armelor grele în apropiere de linia care separă forţele guvernului ucrainean şi separatiştii susţinuţi de Rusia.

În plus, seful NATO a precizat că accesul observatorilor OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) este în continuare „obstrucţionat, inclusiv la graniţa ruso-ucraineană”.

Ambasadorii NATO şi din Rusia au schimbat de asemenea informaţii despre exerciţiile militare recente, inclusiv Zapad 2017, pe care Moscova l-a desfăşurat cu Belarusul în luna septembrie.

Zapad 2017 a adus mii de soldaţi în apropierea membrilor estici ai NATO şi a provocat temeri în legătură cu intenţiile Rusiei, ţinând cont de intervenţia sa militară în Ucraina în 2014.

Aliaţii NATO „au precizat în mod clar că scara şi acoperirea geografică a exerciţiului Zapad a depăşit în mod semnificativ ceea ce anunţase anterior Rusia”, a afirmat Stoltenberg.

De altfel, statele NATO au criticat Moscova în legătură cu „discrepanţa” existentă între numărul real al soldaţilor implicaţi în exerciţiul Zapad 2017 şi numărul anunţat oficial.

„Există o discrepanţă între ceea ce a declarat Rusia înainte de exerciţiu… şi numărul real [al soldaţilor implicaţi] şi scara şi obiectivul exerciţiului”, a declarat Stoltenberg reporterilor după întâlnirea Consiliului.

Seful NATO a mai declarat: „Am căzut de acord că principiul informărilor reciproce cu privire la exerciţiile militare, inclusiv informări în avans, este util. De asemenea, am căzut de acord că putem îmbunătăţi transparenţa şi predictibilitatea în zona euro-atlantică prin contacte între liderii noştri militari de rang înalt”.

Stoltenberg a mai precizat că alianţa şi Rusia au avut discuţii „deschise” pe tema situaţiei securităţii în Afganistan şi a „ameninţării teroriste regionale”, adăugând că „analizele noastre diferă considerabil”.

Totuşi, el a declarat că NATO şi Moscova au un interes comun în privinţa asigurării securităţii şi stabilităţii în Afganistan, unde guvernul susţinut de Occident se chinuie să respingă militanţii în urma unei retrageri masive a forţelor NATO din ţara asiatică în 2014.

Moscova neagă că ar susţine talibanii

Consiliul a mai adresat acuzaţiile că Rusia ar susţine talibanii în Afganistan, lucru negat de Moscova.

Zamir Kabulov, delegatul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Afganistan, care a participat la întâlnirea Consiliului, a declarat că nu au fost prezentate documente care să dovedească acuzaţiile, conform agenţiei ruse de stat TASS.

Generalul John Nicholson, comandantul operaţiunilor militare americane în Afganistan, a declarat în luna februarie în faţa unei comisii a Senatului SUA că Rusia şi-a intensificat în mod semnificativ suportul ascuns şi făţiş pe care îl oferă talibanilor cu scopul de a „submina SUA şi NATO”.

Şi în luna martie, generalul american Curtis Scaparrotti, comandantul suprem al forţelor NATO în Europa, a declarat politicienilor americani că a văzut dovezi ale eforturilor intensificate ale Rusiei pentru a influenţa talibanii şi „poate chiar pentru a aproviziona” grupul militant.

Totuşi, Scaparrotti nu a precizat dacă acea posibilă aprovizionare se referă la arme sau alte tipuri de echipamente.