Conflictul din Orientul Mijlociu. Biden şi Netanyahu reiau dialogul pe fondul tensiunilor Israelului cu Iranul
focus
Preşedintele american Joe Biden şi premierul israelian Benjamin Netanyahu au avut o convorbire telefonică miercuri pe fondul tensiunilor cu Iranul, în timp ce ministrul israelian al apărării Yoav Gallant a promis că o lovitură israeliană împotriva Iranului va fi „letală, precisă şi surprinzătoare”, potrivit Reuters.
Convorbirea de 30 de minute a fost prima discuţie cunoscută dintre Biden şi Netanyahu din august şi coincide cu o escaladare bruscă a conflictului Israelului cu Iranul şi cu Hezbollahul libanez susţinut de Iran, dar fără niciun semn de încetare iminentă a focului pentru a pune capăt conflictului cu Hamas susţinut de Iran în Gaza.
Convorbirea a fost „directă şi foarte productivă”, a declarat reporterilor Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe, recunoscând în acelaşi timp că cei doi lideri au dezacorduri şi sunt deschişi cu privire la acestea.
Orientul Mijlociu a fost tensionat în aşteptarea răspunsului Israelului la un atac cu rachete efectuat săptămâna trecută de Teheran ca represalii pentru escaladarea militară a Israelului în Liban. În cele din urmă, atacul iranian nu a ucis pe nimeni în Israel.
Netanyahu a promis că Iranul, duşmanul său arhicunoscut, va plăti pentru atacul său cu rachete, în timp ce Teheranul a declarat că orice represalii ar fi întâmpinate cu distrugeri vaste, sporind temerile privind un război mai amplu în regiunea producătoare de petrol, care ar putea atrage Statele Unite.
Statele Unite au declarat că sprijină Israelul în atacarea ţintelor susţinute de Iran, precum Hezbollah şi Hamas, dar au încercat, fără succes, să oprească conflictul în creştere, să negocieze o încetare a focului în Gaza şi să convingă Israelul să limiteze atacurile cu rachete asupra zonelor rezidenţiale, care au ucis mii de oameni.
Relaţiile dintre Biden şi Netanyahu au fost tensionate, din cauza gestionării de către liderul israelian a războiului din Gaza şi a conflictului cu Hezbollah. Israelul a declarat că îşi va continua operaţiunile militare până când israelienii vor fi în siguranţă.
În „War”, o carte care va fi publicată săptămâna viitoare, jurnalistul Bob Woodward relatează că Biden l-a acuzat în mod regulat pe Netanyahu că nu are nicio strategie şi a strigat „Bibi, what the f_ck?” la el în iulie, după loviturile israeliene din apropiere de Beirut şi din Iran.
Întrebat despre carte, un oficial american familiarizat cu interacţiunile din trecut ale celor doi lideri a declarat că Biden a folosit un limbaj tăios, direct, nefiltrat şi colorat atât cu Netanyahu, cât şi despre acesta în timpul mandatului.
Apelul de miercuri a fost „un apel pozitiv şi apreciem sprijinul SUA”, a declarat reporterilor ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon.
„Şi, aşa cum am declarat mai devreme, Israelul va riposta pentru atac [...] Noi vom alege locaţiile. Va fi dureros pentru regimul iranian”, a spus Danon.
Gallant a anulat o vizită de miercuri la Pentagon, a declarat Pentagonul. Gallant a afirmat într-o declaraţie că a amânat vizita la cererea lui Netanyahu până după ce prim-ministrul a vorbit cu Biden.
Tensiunile au crescut în ultimele săptămâni, deoarece oficialii americani au fost surprinşi în mod repetat de acţiunile israeliene, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune. Printre acestea se numără uciderea de către Israel a liderului Hezbollah Hassan Nasrallah şi detonarea de pagere şi walkie-talkie utilizate de membrii Hezbollah în Liban, pe care Israelul nu le-a confirmat şi nici nu le-a negat.
Israelul a fost, de asemenea, lent în a împărtăşi detalii privind planificarea represaliilor împotriva atacului cu rachete balistice al Iranului, a spus persoana respectivă.
Biden a declarat vinerea trecută că s-ar gândi la alternative cum ar fi lovirea câmpurilor petroliere iraniene dacă ar fi în locul Israelului, adăugând că el crede că Israelul nu a ajuns la o concluzie cu privire la modul de a răspunde Iranului. Săptămâna trecută, el a declarat, de asemenea, că nu ar sprijini Israelul să lovească siturile nucleare iraniene.
Problemă electorală
Biden a fost criticat dur de partenerii internaţionali, precum şi de membri ai propriului Partid Democrat pentru incapacitatea sa de a folosi pârghiile, inclusiv rolul Statelor Unite de principal furnizor de arme al Israelului, pentru a reduce atacurile lui Netanyahu.
Prin extensie, Kamala Harris, vicepreşedintele lui Biden şi candidatul democraţilor la alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, a fost provocată să apere politica administraţiei în timpul campaniei. Harris s-a alăturat convorbirii cu Biden şi Netanyahu, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune.
Unii alegători arabo-americani din Michigan o susţin pe candidata independentă Jill Stein, o mişcare care ar putea să o coste pe Harris pierderea acestui stat important şi poate chiar Casa Albă într-o cursă cu fostul preşedinte republican Donald Trump pe care sondajele de opinie o arată ca fiind foarte strânsă.
Harris se află în urma lui Trump în Michigan, cu 47% din alegători faţă de 50%, a arătat miercuri un nou sondaj al Universităţii Quinnipiac. Într-un sondaj din 18 septembrie, Harris deţinea 50% din voturi, iar Trump 45%.
Israelul şi Netanyahu, în special, s-au confruntat cu o condamnare pe scară largă în legătură cu cei aproape 42.000 de palestinieni ucişi în războiul din Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii palestinian din Gaza controlată de Hamas, şi cu moartea a peste 2.000 de persoane în Liban.
Israelul afirmă că se apără după ce militanţii Hamas au atacat sudul Israelului la 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane şi luând 250 de ostatici, potrivit bilanţului israelian, şi de atacurile altor militanţi, inclusiv Hezbollah, care sprijină Hamas.
