Comunitatea ţiganilor din Franţa reprezintă mai mult decât o problemă naţională (expertă franceză)

Problema romilor poate fi rezolvată numai la nivel european, ea nu este doar o problemă naţională a Franţei. Autorităţile franceze au procedat corect demolând taberele romilor, deoarece au pus în aplicare sentinţe judecătoreşti, este de părere jurnalista franceză Galina Ackerman, care lucrează la revista franceză focalizată pe probleme de politică externă, ''Politique Internationale'', şi care a discutat despre problema comunităţii ţiganilor din Franţa cu postul de radio The Voice of Russia.
(KENZO TRIBOUILLARD / AFP / GettyImages)
Epoch Times România
03.09.2012

Problema romilor poate fi rezolvată numai la nivel european, ea nu este doar o problemă naţională a Franţei. Autorităţile franceze au procedat corect demolând taberele romilor, deoarece au pus în aplicare sentinţe judecătoreşti, este de părere jurnalista franceză Galina Ackerman, care lucrează la revista franceză focalizată pe probleme de politică externă, ''Politique Internationale'', şi care a discutat despre problema comunităţii ţiganilor din Franţa cu postul de radio The Voice of Russia.

Postul menţionat a ţinut să sublinieze că în cadrul programului încearcă să privească problema romilor din Europa din toate părţile. În Franţa au avut loc o serie de cazuri, pe care nu le-ar numi incidente, în care tabere de romi au fost strămutate, iar romii scoşi de acolo, iar acest lucru a declanşat un fel de reacţie controversată. Totodată, a existat declaraţia unor raportori ai ONU privind drepturile omului. Problema este mai complicată decât atât, comentează The Voice of Russia.

Întrebată cum vede această problemă în Franţa şi în ce constă ea, Galina Ackerman a relevat că în Franţa există o comunitate foarte veche de ţigani iar ea trăieşte acolo de secole. Desigur, ca peste tot, ţiganii creează uneori probleme, dar ele sunt mai mult sau mai puţin rezolvate, ei au documente, sunt cetăţeni francezi, au documente de călătorie şi trăiesc de obicei în tabere stabilite în afara oraşelor având permisiunea de a se afla acolo. Astfel, municipalităţile le dau autorizaţii, iar în aceste tabere au acces la apă şi au toalete. Este relativ curat, iar situaţia este bine tolerată de populaţia locală.

Acum, spune aceasta, problema este că în ultimii ani a existat o sosire masivă a aşa-numiţilor romi, care sunt ţigani din România. Aceste persoane sunt cetăţeni români sau poate că uneori nu au nici măcar documente româneşti şi nu au un motiv legal de a se afla în Franţa. Legislaţia europeană le permite oamenilor să călătorească liber dintr-o ţară în alta, dar pentru a se stabili în altă ţară un cetăţean european ar trebui să aibă un motiv valabil, un loc de muncă, să se afle la studii, sau să se reunească cu familia, în caz contrar este un turist şi nu ar trebui să rămână pe termen nelimitat într-o altă ţară decât ţara sa de origine.

Aceşti ţigani romi au venit şi şi-au stabilit tabăra unde au vrut, ceea ce înseamnă că nu au acorduri cu municipalităţile şi nu au un motiv legal valabil de a rămâne pe termen nelimitat în Franţa. Guvernul francez în perioada mandatului lui Sarkozy a încercat să-i expulzeze prin diferite mijloace. Acum, există un guvern socialist care tolerează în general mai bine străinii, inclusiv ţiganii - aceasta este poziţia generală a socialiştilor europeni peste tot, potrivit lui Ackerman.

Atunci când ministrul francez de interne ordonă demolarea taberelor de ţigani ilegale, neautorizate, el nu acţionează în mod administrativ ci pentru a se conforma deciziilor din justiţie pentru ceea ce se întâmplă - aceşti ţigani romi se stabilesc oriunde doresc şi creează probleme pentru populaţia locală, în primul rând probleme sanitare, deoarece se stabilesc în locuri neamenajate în apropiere de oraşe mici sau sate, în general, nu au acces la apă şi nu au toalete, iar acest lucru creează pur şi simplu probleme sanitare. Localnicii care se află în această situaţie se adresează justiţiei, depun plângeri şi cer sentinţe judecătoreşti. Justiţia este cea care a decis că multe tabere sunt ilegale şi trebuie demolate. Manuel Valls pur şi simplu a pus în aplicare deciziile justiţiei.

Acest lucru este aspectul formal, spune Ackerman. Dar un lucru informal este faptul că în Franţa există multe organizaţii umanitare, pentru drepturile omului, care sunt împotriva oricărei excluderi şi demolări, precum şi oricărei încercări de a scăpa de aceşti romi. În cadrul guvernului există, de asemenea, voci care spun că această poziţie dură a Ministerului de Interne dăunează credibilităţii generale a socialiştilor francezi, care sunt acum la guvernare. Având în vedere că în Franţa situaţia economică este dificilă, guvernul este deja expus criticilor. Aceste decizii cu privire la demolarea taberelor romilor nu fac decât să provoace daune suplimentare reputaţiei guvernului francez, prin urmare există această controversă.

Guvernul francez a apelat la autorităţile UE pentru ca acestea să ridice problema comunităţii romilor în Europa, relevă The Voice of Russia. Iar acestea încearcă să faciliteze procedura de obţinere de locuri de muncă pentru romi.

''Populaţia romă este prin definiţie nomadă. Deci să spunem că în cazul în care sunt nemulţumiţi în Franţa, vor merge în Germania sau în Belgia, sau în altă parte. Deci, cred că problema poate fi rezolvată numai la nivel european, deoarece aceşti romi nu vin aici, în Europa, din Afganistan, ei vin din România, care este ţară membră a UE. Prin urmare, cred că Franţa are dreptate, nu o putem rezolva doar ca pe o problemă naţională aici'', concluzionează Galina Ackerman.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor