Comisia Mueller pusă la zid. Ziarele-servicii scurg amănunte compromiţătoare despre personalul comisiei. Boardul editorial WSJ cere demisia lui Robert Mueller

Războiul establishmentului american cu Donald Trump pare că se îndreaptă către o victorie a acestuia: ziare conectate cu lumea agenţiilor de informaţii americane scurg în presă amănunte care dovedesc lipsa de imparţialitate a unor oameni de vârf din echipa de anchetă, semnalând o întoarcere cu 180 de grade a poziţiei comunităţii de informaţii a SUA.

Publicaţiile Washington Post şi New York Times au relatat sâmbătă, 2 decembrie, că Peter Strzok, expert de top în contra-informaţii al FBI, a fost demis astă vară din echipa de anchetă a procurorului special Robert Mueller, după ce s-a descoperit că a trimis unei amante texte anti-Trump. Totuşi, Mueller şi Departamentul Justiţiei au ţinut această informaţie secretă faţă de investigatorii Camerei Reprezentanţilor, în ciuda citaţiilor Comisiei de Informaţii, care a solicitat aceste texte. De asemenea, ei au refuzat să răspundă întrebărilor privind înlăturarea lui Strzok şi au refuzat să îl pună pe acesta la dispoziţia investigatorilor Camerei pentru un interviu.

Ştirile despre Strzok au ieşit la iveală doar atunci când Departamentul Justiţiei a ajuns la concluzia că nu mai poate bloca informaţia, iar articolele publicate au lăudat modul în care Mueller a acţionat rapid pentru a-l înlătura pe agent. Doar după publicarea acestor articole a fost de acord Departamentul Justiţiei, sâmbătă, să îl pună la dispoziţia Camerei Reprezentanţilor pe Strzok.

Toate acestea sunt cu atât mai notabile cu cât locotentul Strzok a lucrat ca adjunct al fostului director FBI, James Comey, şi a jucat un rol central în investigarea presupusei colaborări dintre membrii campaniei lui Trump şi Rusia cu ocazia alegerilor prezidenţiale americane din 2016.

Însă consilierul special Mueller i-a oferit lui Strzok un rol important în ancheta sa. Şi înainte de toate acestea, Strzok a condus investigaţa privind serverului de email privat al lui Hillary Clinton şi a participat la interviul pe care aceasta l-a acordat FBI-ului cu puţin timp înainte ca James Comey să o disculpe public, încălcând practica Departamentului Justiţiei.

Şi femeia cu care se presupune că Strzok ar fi schimbat texte anti-Trump, avocata FBI Lisa Page, a lucrat atât pentru Mueller, cât şi pentru directorul adjunct al FBI Andrew McCabe, care a fost acuzat de conflict de interese în ancheta Clinton, când a ieşit la iveală faptul că aliaţi ai fostului secretar de de stat au donat bani campaniei politice a soţiei lui McCabe. Textele nu au fost făcute publice, dar se subînţelege că natura lor anti-Trump a fost clară dacă Mueller a renunţat la un astfel de expert de rang înalt.

Nu exista nicio justificare ca aceste informaţii să nu fie prezentate Congresului SUA, care investighează la rândul său interferenţa ruşilor în alegerile americane şi care are autoritatea constituţională de monitorizare. Departamentul Justiţiei şi FBI au continuat să sfideze citaţiile de a pune la dispoziţie documentele care au legătură atât cu mandatele de supraveghere, cât şi cu scandalosul dosar Steele, care a fost finanţat de campania Clinton şi s-a bazat pe surse anonime ruseşti.

Deşi până acum nu a fost descoperită nicio dovadă a unei colaborări între Trump şi Rusia în campania electorală, investigatorii Camerei Reprezentanţilor au prezentat suficient material care să sugereze că investigaţia FBI lansată de fostul director James Comey a avut în spate motive anti-Trump.

Publicul are dreptul să ştie dacă dosarul Steele a inspirat ancheta lui Comey şi dacă aceasta a dus la operaţiuni guvernamentale de interceptare intrusivă a sateliţilor de campanie precum Carter Page.

Toate acestea întăresc neîncrederea că Mueller ar avea abilitatea de a desfăşura o anchetă corectă şi credibilă privind rolul considerabil al FBI în drama Trump-Rusia. Mueller a condus Biroul timp de 12 ani şi este prieten cu James Comey, a cărui concediere de către Trump a declanşat numirea lui Mueller în calitate de consilier special. Reticenţa de a colabora cu o anchetă congresională aplanează îndoielile privind acest conflict clar de interese.