Clasamentul 'Reporteri fără Frontiere' privind libertatea presei: România a făcut puţine progrese

Organizaţia Reporteri fără Frontiere a dat publicităţii miercuri clasamentul global privind libertatea presei (World Press Freedom Index) pentru perioada 2011/2012, în care România ocupă locul 47, la egalitate cu SUA. Potrivit concluziilor raportului, România a făcut puţine progrese, informează site-ul organizaţiei.

În cadrul UE, clasamentul reflectă o continuare a distincţiei foarte marcate între ţări precum Finlanda şi Olanda, care au avut întotdeauna o evaluare bună şi ţări precum Bulgaria (locul 80), Grecia (locul 70) şi Italia (locul 61), care nu reuşesc să abordeze problema încălcării libertăţii mass-media, mai presus de toate din cauza lipsei de voinţă politică. Au fost înregistrate puţine progrese în Franţa, care a trecut de la locul 44 la locul 38, sau Spania (locul 39) şi România (locul 47).

Libertatea presei este o provocare care trebuie să fie abordată mai mult ca oricând în Balcani, care doresc să adere la UE, dar care suferă de efectele negative ale crizei economice, subliniază raportul.

SUA împart cu Argentina, România şi Letonia niveluri ''satisfăcătoare'' de libertate, notează cotidianul Washington Post. Motivul pentru această scădere radicală? 'Numeroasele arestări de jurnalişti care au relatat despre protestele Occupy Wall Street''.

Diferenţele au crescut în Europa. UE este mai heterogenă, în contextul în care Balcanii se confruntă cu provocarea aderării. În timp ce Finlanda şi Norvegia ocupă din nou primul loc, Bulgaria şi Grecia şi-au păstrat statutul de cei mai răi performeri din UE, se arată în raport. Atacurile ţintite şi ameninţările cu moartea la adresa unor jurnalişti au marcat anul trecut Bulgaria, unde îngrijorările legate de pluralismul media au crescut. În Grecia, criza economică a subliniat fragilitatea mass-media în timp ce fotografi şi cameramani care au relatat despre demonstraţii au fost expuşi unor condiţii asemănătoare cu cele din zone de război.

Ungaria a scăzut cu 17 trepte la locul 40 după adoptarea legii care acordă partidului de guvernământ un control direct asupra mass-media şi după amendarea Constituţiei, în decembrie. Precedentul stabilit de această legislaţie, adoptată cu puţine comentarii din partea altor state membre ale UE, potrivit raportului, a afectat şi mai mult credibilitatea modelului european.

Franţa se află încă pe o poziţie dezamăgitoare, în contextul în care continuă preocupările cu privire la protecţia confidenţialităţii surselor şi capacitatea jurnaliştilor de investigaţie de a relata despre figuri influente apropiate guvernului. Italia, care are încă circa o duzină de jurnalişti sub protecţia poliţiei, a întors foaia mai multor ani de conflict de interese odată cu plecarea lui Silvio Berlusconi. Dar clasamentul din acest an poartă încă marca acestuia, mai ales prin încercarea de a introduce o lege care limitează libertatea presei şi o filtrare pe Internet fără referire la instanţele de judecată, ambele respinse cu vot strâns.

Pe fondul afacerii ''News of the World'', Marea Britanie (locul 28), a suscitat îngrijorare prin abordarea sa faţă de protecţia vieţii private şi răspunsul la revoltele din Londra. În pofida condamnării generale, Marea Britanie se agaţă de o lege care permite ca întreaga lume să vinĂ şi să dea în judecată media de ştiri în instanţele sale.

Contrastul dintre cele trei ţări baltice s-a ascuţit. Estonia (locul 3) a rămas în partea de top a clasamentului, dar Lituania şi Letonia au coborât pe poziţiile 30 şi respectiv 50, ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti ''groteşti'' şi unui amestec sporit din partea serviciilor de securitate.

Relaţiile dintre guvern şi media s-au îmbunătăţit oarecum în Slovacia (locul 25), după ce Robert Fico, care a fost dur în metodele sale şi brutal în limbajul său faţă de jurnalişti, nu a mai ocupat postul de premier.

Criza economică a accentuat problemele mass-media din Balcani - folosirea mass-media pentru interese private sau criminale, concurenţă neloiaĂa pe pieţe foarte mici şi auto-cenzură din partea unui număr tot mai mare de jurnalişti prost plătiţi.

Oficialii din domeniul judiciar - mulţi dintre ei slab pregătiţi, aliaţi cu guvernul şi adesea corupţi - par a fi mai interesaţi de hărţuirea mass-media decât de a pune capăt impunităţii pentru cei care ameninţă sau atacă fizic jurnalişti. Acesta a fost cazul, de exemplu, în Bosnia-Herţegovina (locul 58), Muntenegru (locul 107), Albania (locul 96) şi Macedonia (locul 94), care a pierdut 40% din media odată cu închiderea ''Plus Produkcija'', o companie care deţinea trei cotidiene şi un post privat TV.

Turcia şi-a continuat coborârea, de data aceasta coborând cu 10 trepte, la poziţia 148. În pofida diversităţii şi vitalităţii mass-media, 2011 a cunoscut o escaladare majoră în hărţuirea juridică a unor jurnalişti. Sub pretextul combaterii terorismului, zeci de ziarişti au fost închişi înainte de a fi judecaţi. Extinderea fără precedent a seriei de arestări, interceptările masive de convorbiri telefonice şi dispreţul arătat faţă de confidenţialitatea surselor jurnaliştilor au contribuit la reintroducerea unui climat de intimidare în mass-media.

În Rusia (locul 142), panorama libertăţii media continuă să fie sumbră. Condamnarea pentru dublul asasinat al avocatului Stanislav Markelov şi Anastasiei Baburova (studentă la jurnalistică, care lucra pentru Novaia Gazeta, n.red) a trezit speranţe, dar aspecte ale dosarului au rămas neclarificate iar impunitatea este în continuare regula pentru cei care ucid sau atacă jurnalişti.

Sentinţe mai aspre pentru astfel de crime şi dezincriminarea ofenselor media au fost ambele veşti bune, dar impactul acestor reforme rămâne să fie determinat, mai ales în lipsa unei revizuiri a legislaţiei anti-teroriste. Demonstraţiile fără precedent din decembrie 2011 anunţă o perioadă de incertitudine - în timp ce unele redacţii par să devină tot mai făţişe, aparatul represiv al statului a fost până acum capabil să facă faţă protestelor.

După reprimarea violentă a protestelor pro-democraţie, atât Belarusul (locul 168) cât şi Azerbaidjanul (locul 162) au scăzut brusc şi se apropie de partea de jos a clasamentului. Liderii lor, Aleksandr Lukaşenko şi Ilham Aliev, încalcă ambii libertatea presei şi ambii au făcut să plătească media pentru modul în care autoritatea lor a fost contestată în stradă - în Belarus, peste 100 de jurnalişti şi bloggeri au fost arestaţi (iar circa 30 dintre ei au primit sentinţe cu închisoarea), a crescut hărţuirea mass-media independente şi expulzarea unor jurnalişti străini.

Lukaşenko a continuat să facă din media ţapul ispăşitor pentru toate problemele ţării. Metode similare au fost folosite în Azerbaidjan, unde s-a pus un accent deosebit pe supravegherea reţelelor de socializare. Violenţa s-a reîntors pe picior mare aici, cu ameninţări, bătăi şi răpiri de jurnalişti de opoziţie şi pentru prima dată în cinci ani, uciderea unui jurnalist azer.

Ucraina (locul 116) a crescut după scăderea majoră din 2010, marcată de dispariţia jurnalistului Vasil Klimentiev, dar tendinţele negative constatate de la instalarea lui Viktor Ianukovici în funcţia de preşedinte în februarie 2010 - reintroducerea cenzurii şi multe atacuri fizice asupra jurnaliştilor, nepedepsite - au continuat.

Locul 24 ocupat de Armenia în clasament pare spectaculos, dar, de fapt, a revenit la poziţia în care a fost cu trei ani în urmă, înainte de reprimarea brutală de după alegerile disputate din 2008.

Clasamentul înregistrează schimbări remarcabile în Sudanul de Sud, o naţiune nouă care a intrat în clasament pe o poziţie respectabilă (111) având în vedere că s-a separat de una dintre ţările cele mai prost clasate, Sudan (locul 170).

Potrivit Washington Post, SUA nu au fost singure în declasare. Egiptul şi Siria au scăzut, de asemenea, situându-se în partea de jos a clasamentului (166) şi (176), respectiv. Alţii din lumea araba s-au descurcat mai bine. Tunisia a crescut 30 de trepte datorită revoluţiei sale. Pakistanul a fost ţara cea mai letală din lume pentru jurnalişti iar Eritreea s-a situat ultima pe lista libertăţii presei în ansamblu. De altfel, Africa a înregistrat cea mai mare scădere în clasament.

În America Latină, cea mai mare scădere a fost înregistrată de Brazilia, care a coborât 41 de trepte la poziţia 99, din cauza nivelului ridicat de violenţă care a dus la moartea a trei jurnalişti şi bloggeri.