Circumcizia feminină, una la fiecare zece secunde

La fiecare zece secunde, în lume este efectuată o procedură care mutilează organele sexuale ale femeilor. Mătuşi, moaşe şi vraci apucă lame pentru ras, cuţite dinţate sau capace de la conserve metalice, pentru a lăsa fete lipsite de apărare fără organele sexuale externe, la scurt timp după naştere sau în adolescenţă, iar uneori în timpul sarcinii, notează publicaţia germană Der Spiegel.

Urmările circumciziei feminine sunt îngrozitoare: pierderi masive de sânge, stare de şoc, infecţii fatale, formarea de chisturi, lezarea organelor, incontinenţa urinară, mortalitate crescută în rândul tinerelor mame, copii născuţi morţi, depresii, sinucideri...

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pe plan global peste 100 de milioane de femei sunt deja circumcise. În fiecare an, numărul lor creşte cu alte 3 milioane. În Germania, potrivit organizaţiei 'Terre des Femmes', locuiesc aproximativ 20.000 de fete şi femei cu organele genitale mutilate, iar aceeaşi soartă paşte alte 5.000 de tinere.

Fondul de sprijinire a copiilor Plan International a desfăşurat, la Hamburg, un studiu menit să clarifice următoarele probleme: care este probabilitatea ca fetele din ţările africane să fie supuse circumciziei feminine odată ajunse pe teritoriul Germaniei? Cât de mulţi imigranţi salută asemenea proceduri şi în ce mod ar putea fi acestea preîntâmpinate? Rezultatele sondajului, desfăşurat printre imigranţi din 26 de ţări aflate mai la sud de Sahara, sunt unele încurajatoare, dezvăluind că pe teritoriul Germaniei fetele din aceste ţări nu sunt circumcise.

Potrivit sociologilor, acest lucru se explică prin faptul că mulţi dintre imigranţi se tem să nu-şi pună în pericol şederea lor pe teritoriul Germaniei şi manifestă mare respect pentru legislaţia germană, potrivit căreia mutilarea organelor genitale se pedepseşte cu până la cinci ani de privare de libertate.

La Hamburg, dezvăluie Plan International, nu există nicio persoană care să fie iniţiată în aceste ritualuri sângeroase şi care să le poată efectua. În schimb, sunt o mulţime de 'specialişti' în ţările africane şi, de regulă, fetele sunt supuse acestei proceduri dureroase înainte de a pleca spre Germania sau în timpul unei şederi mai lungi în ţara de origine. Potrivit Plan International, fiecare a treia femeie care ajunge în Hamburg dintr-o ţară în care se practică circumcizia feminină are organele genitale externe mutilate, iar 7 la sută dintre fiicele lor au fost supuse şi ele practicii barbare, în pofida faptului că un număr impresionant de bărbaţi şi femei proveniţi din aceste ţări - 81 la sută - s-au pronunţat în mod 'categoric' împotriva circumciziei la fete. Este posibil, însă, ca cei intervievţi să fi dat răspunsuri eronate, din frică faţă de posibile sancţiuni.

Până la această oră susţinătorii acestui ritual văd în circumcizie o 'cale a femeilor spre socializare'. În opinia lor, mutilarea organelor genitale protejează virginitatea fetelor, iar soţiile devin mai fidele soţilor, în condiţiile în care le este diminuat libidoul. 'Circumcizia feminină le conferă femeilor un bun statut', explică o femeie originară din Gambia. 'Pentru a se căsători, femeile trebuie să fie circumcise, altfel nu-şi pot găsi soţi. Ştiu că astăzi mulţi se pronunţă împotriva acestei practici, însă aceasta este o tradiţie care le oferă femeilor africane adevăratele valori', spune femeia.

Un recent studiu desfăşurat de UNICEF arată că în acele ţări în care fetele sunt supuse circumciziei are deja loc o schimbare de mentalitate şi este evidentă tendinţă de reducere a numărului de circumcizii. Astfel, în Egipt, numărul femeilor care vor să-şi supună fiicele la această practică s-a redus de la 82 la sută, cât se înregistra în 1995, la 63 la sută. În Etiopia, numărul adepţilor s-a redus de două ori, până la 31 la sută, iar în Sudan de la 79 la sută, în anii 1990, la 51 la sută în prezent.

Campaniile împotriva circumciziei feminine vor avea succes doar atunci când respectivele comunităţi nu le vor considera un act de agresiune la adresa culturilor lor, subliniază UNICEF. Legile în acest sens sunt importante, însă decizia privind renunţarea la această practică şi, în acest fel, la tradiţie, nu poate fi luată doar în cadrul familiei, ci trebuie să fie luată de întreaga comunitate, conchide Der Spiegel.