Cioloş lansează joi Comunicarea CE cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală Dacian Cioloş va prezenta joi Comunicarea Comisiei Europene privind reforma politicii agricole comune (PAC), care trebuie încheiată până în 2013.

Comunicarea Comisiei privind viitorul Politicii agricole comune (PAC) va analiza principalele obiective ale PAC în anii care urmează, precum şi abordarea necesară pentru organizarea instrumentelor strategice cele mai potrivite pentru a atinge aceste obiective.

Comisarul Cioloş va susţine o conferinţă de presă cu începere de la ora 13.30 (ora României), apoi, de la ora 15.00 (ora României), va prezenta Comunicarea privind reforma politicii agricole comune în faţa comisiei pentru agricultură a Parlamentului European.

În urma unei dezbateri publice care a avut loc în cursul acestui an, au fost identificate trei obiective sau provocări principale - aprovizionare sigură cu alimente, în cantităţi suficiente, gestionare durabilă a resurselor naturale şi dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale. Aceste obiective trebuie, de asemenea, să fie analizate şi în contextul obiectivelor globale ale strategiei Europa 2020 pentru o creştere economică durabilă, inteligentă şi favorabilă incluziunii.

Comunicarea reprezintă o punere în discuţie a principiilor şi conceptelor şi nu include cifre privind bugetul.

Comunicarea va fi examinată de Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social European şi va fi însoţită de o consultare publică. Pe baza acestor discuţii, la jumătatea anului 2011, Comisia va face propuneri legislative concrete pentru perioada de după 2013.

Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, reforma va fi adoptată împreună cu Parlamentul European prin procedura de codecizie.

Politica agricolă comună trebuie să fie reformată până la sfârşitul anului 2013.

La 12 aprilie 2010 comisarul Ciolos a lansat o amplă dezbatere peste tot în Uniunea Europeană, pentru a afla care sunt opiniile părţilor implicate şi ale societăţii în general cu privire la viitorul Politicii agricole comune, obiectivele, principiile şi contribuţia sa la strategia „Europa 2020”. Dezbaterea a servit drept bază pentru activităţile pregătitoare ale procesului de luare de decizii. Au fost ridicate patru întrebări fundamentale: De ce avem nevoie de o politică agricolă comună ? Ce aşteaptă cetăţenii de la agricultură ? De ce este necesară reforma Politicii agricole comune ? Care sunt instrumentele de care avem nevoie pentru viitoarea Politică agricolă comună ? Au fost obţinute circa 6.000 de contribuţii.

În iulie a fost organizată o conferinţă, pentru a permite discutarea diferitelor opinii exprimate în cadrul dezbaterii publice şi pentru a oferi ocazia discutării în detaliu a celor patru întrebări. Comunicarea privind Politica agricolă comună după 2013, pe care Comisia o va prezenta la 18 noiembrie, se bazează pe ideile exprimate în cadrul dezbaterii publice şi a conferinţei organizate pe această temă.

PAC, în viziunea Cioloş

În viziunea lui Cioloş, PAC, după 2013, se va construi în jurul a trei mari obiective.

Primul obiectiv este asigurarea alimentelor, asigurarea aprovizionării pieţelor cu alimente în cantităţi suficiente, alimente de calitate şi alimente suficient de diverse.

Al doilea mare obiectiv va fi acela de a asigura o bună şi durabilă gestiune a resurselor naturale. "Prin producţia agricolă trebuie să putem asigura şi o menţinere a calităţii solului, o menţinere a calităţii apei, să asigurăm biodiversitatea în spaţiul rural şi în spaţiul de producţie agricolă şi acesta este atât intersul economic al agricultorilor, cât şi interesul societăţii în ansamblul ei", a explicat Cioloş luna trecută, într-un mesaj video transmis pentru conferinţa "Priorităţile României în cadrul Uniunii Europene — orizont 2020", organizat vineri de MAE şi asociaţia Europlus. .

În al treilea rând, a arătat Cioloş, PAC trebuie să fie în măsură să asigure susţinerea producţiei agricole pe întreg teritoriul UE şi nu doar în zonele favorizate din acest punct de vedere al producţiei agricole.

Cioloş a mai precizat că viitoarea PAC va menţine plăţile directe către agricultori, dar va avea în vedere şi finanţarea unor proiecte de dezvoltare rurală.

"Vom menţine o PAC structurată pe doi piloni complementari: un prim pilon pe bază anuală care va concentra susţinerea financiară directă către agricultori — şi aici o să avem o susţinere financiară pentru a asigura o stabilitate veniturilor agricultorilor de bază, dar şi susţinere financiară care să ia în considerare modul în care agricultorii, prin practicile agricole, asigură buna gestiune a resurselor naturale. Şi tot în acest prim pilon al plăţilor directe să putem asigura şi susţinerea financiară a zonelor defavorizate, a unor categorii de exploataţii, a fermelor mai mici care au o eficienţă economică în condiţiile de producţie specifice anumitor regiuni din UE", a explicat Dacian Cioloş.

Un al doilea pilon se va construi în jurul unei politici structurale şi de dezvoltare rurală. "Va fi bazat pe o abordare financiară multianuală, ca şi până acum, şi care va continua să susţină atât investiţiile pentru modernizarea agriculturii, pentru o agricultură mai competitivă, mai adaptată cerinţelor de piaţă, dar şi mai adaptată cerinţelor privitoare la schimbarea climatică, menţinerea biodiversităţii.(...) În cadrul programului de dezvoltare rurală şi de susţinere a dezvoltării agriculturii vom avea o abordare orizontală în ceea ce priveşte inovarea în agricultură şi în ceea ce priveşte măsurile care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice", a spus Cioloş.

"Vom susţine în continuare programe care să asigure implicarea la nivel local a formelor asociative, vom susţine programe prin care să putem pune în valoare pieţele locale, produsele tradiţionale (...)", a promis comisarul european.

El a menţionat că în viitoarea PAC vor fi prezente şi mecanismele de intervenţie pe piaţă, care să asigure o anumită stabilitate a preţurilor şi a veniturilor agricultorilor. "Ne gândim chiar la nişte mecanisme de tip fonduri mutuale asiguratorii prin care, cu contribuţia de la bugetul public, dar şi de la privat, să se poată asigura stabilitatea veniturilor agricultorilor chiar şi în condiţii de volatilitate mai mare pe piaţă", a detaliat comisarul european pentru agricultură.

Cioloş a amintit şi de două proiecte legislative care urmează să apară până la sfârşitul anului. Unul vizează politica de calitate în sectorul agro-alimentar şi care va viza în mod specific inclusiv produsele agricole din zona montană, iar un altul este proiectul legislativ privind sectorul laptelui, prin care, după 2015, după dispariţia cotelor de lapte, să poată fi asigurată o anumită stabilitate a pieţei şi a producţiei acestui sector.

"În ciuda dificultăţilor structurale pe care le are, agricultura românească are, sunt convins, şi multe atuuri care vor deveni valoroase în anii următori într-o Europă care, cred eu, este conştientă din ce în ce mai mult de diversitatea agriculturilor sale şi de însemnătatea, de importanţa economică, socială şi de mediu a acestei diversităţi", a spus comisarul în mesajul video transmis la conferinţă.

"Dezbaterea despre Europa la orizontul 2020 cred că trebuie să fie în măsură să iasă din birourile funcţionarilor, să iasă de pe culoarele Bruxelles-ului şi ale Strasbourg-ului, din cancelariile Guvernelor şi să fie preluate de societate civilă, de mass-media în statele membre şi pe teren, cum s-ar spune. Cu ţintele sale de creştere inteligentă, incluzivă şi durabilă, Strategia Europa 2020 trebuie să meargă dincolo de porţile oraşelor, în zona rurală şi la sate. Şi cred că nu există politică mai potrivită pentru a acoperi aceste zone decât Politica Agricolă Comună", a conchis Dacian Cioloş.