Ciolacu le promite românilor salarii minime de 6.500 lei. Expert: În fiecare campanie curge lapte şi miere, iar după aceea se plăteşte nota
Salarial mediu brut va ajunge la 2.600 euro pe lună, salariului minim brut la 1.300 euro, pensia medie la 800 euro, iar cea minimă la 415 euro. Acesta sunt doar câteva dintre promisiunile pe care social-democraţii le fac românilor în programul de guvernare pentru 2025-2028, prezentat de prezidenţiabilul Marcel Ciolacu. Cât sunt de fezabile?
O dezbatere în acest sens a avut loc în emisiunea "Studio politic", realizată de Anca Suciu. În platoul Digi24 au fost invitaţi să comenteze Florin Manole (PSD), Alexandru Muraru (PNL), Alexandru Kocsis (Forţa Dreptei) şi Mihaela Popa (susţinătoare a candidaturii lui Mircea Geoană).
Redăm mai jos schimbul de replici:
Jurnalistă: O să vorbim despre programul de guvernare al PSD, lansat într-o uzină. Sunt foarte multe promisiuni, salarii majorate, pensii majorate, şi asta în timp ce nicio taxă nu va creşte. Dacă promisiunile sunt reale şi se susţine această ipoteză, că doar prin raţionalizarea cheltuielilor, fără să ştim în detaliu cum va face PSD, dacă va ajunge Marcel Ciolacu preşedinte şi dacă la guvernare vom avea din nou PSD, sunt justificate, fără să ştim detaliile acestei raţionalizări.
În programul de guvernare lansat de PSD - până în 2029, ţinta pe care o are în momentul de faţă este un salariu minim brut de 6.500 de lei, adică o creştere undeva la 2.800 de lei, o creştere foarte mare, şi sunt şi multe alte schimbări, de exemplu la persoanele care au mai mulţi copii să nu mai aibă taxe pe salariu, la tinerii care lucrează să nu mai plătească o parte din CASS. Deci, sunt schimbări foarte multe.
O întrebare planează mereu: de ce nu au reuşit să reducă, mă refer aici la raţionalizarea banului public, de am ajuns în situaţia de 8% deficit şi o datorie publică de peste 50%? Şi, apropo, îşi propune PSD să crească salariul minim până în 2029 cu aproape 3.000 de lei.
E realizabil sau nu, e populism sau nu?
Alexandru Kocsis (Forţa Dreptei): În primul rând, e minciună, nu ai cum să faci redresare fiscală doar cu ceea ce au scris ei acolo. Nu spun tot adevărul sau este o minciună. Din punctul meu de vedere, dacă nu în 2025, în 2026 TVA-ul va ajunge cel puţin la 21%, iarăşi nu s-a spus nimic despre încasările provenite din impozitele pe salarii.
Acolo, în planul acesta de redresare, este o creştere de la 2,8 la 4. Dacă nu se angajează peste noapte în România 2 milioane de noi angajaţi, înseamnă că vor introduce impozitul progresiv, dar impozitul progresiv cu cote în creştere. Vă aduc aminte că până în 2004, impozitul progresiv în România pleca de la 18%, cea mai mică cotă de impozitare, până la 40%, cea mai mare cotă de impozitare. Mai adăugaţi şi celelalte taxe şi vedeţi unde am putea ajunge. Iarăşi, nimic nu se spune despre chestiunea asta.
Ar fi fost credibil că ar putea să facă o redresare fiscală prin reducerea cheltuielilor dacă vorbeau şi spuneau absolut orice despre reorganizare administrativ-teritorială. În momentul de faţă, avem peste 1.000 de UAT-uri de comune care au mai puţin de 1.500 de locuitori. Doi ani de zile au avut în Parlament 68%, acum aproximativ 63%. Puteau să facă deja reorganizare administrativ-teritorială şi, de acolo, s-ar fi redus foarte multe costuri, foarte multe cheltuieli publice doar din chestiunea asta. În ţara asta avem o comună, comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara, care are 87 de locuitori şi 16 angajaţi la primărie. Gândiţi-vă, o astfel de anomalie n-ar trebui să existe. Ai topi 16 locuri dacă faci o comasare cu o comună alăturată şi dacă pui un prag de minimum 5.000 de locuitori. Dar nu se vorbeşte de aşa ceva. Astea sunt măsuri curajoase, într-adevăr, şi eu vă spun, nici măcar n-ar pierde cineva alegerile dacă ar face aşa ceva, dimpotrivă, ar câştiga alegerile.
Florin Manole (PSD): În primul rând, cei care au vorbit astăzi n-au vorbit de pe poziţii viitoare. Un exemplu simplu, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, care face astăzi lucruri în transporturi, contracte şi lucrări executate, nu este un om care vine aşa, de nicăieri. Unu la mână.
Doi la mână, aţi vorbit despre încasările din contribuţii. Ele cresc, m-am uitat acum pe execuţia bugetară, cresc, septembrie la septembrie anul trecut cresc cu peste 20%. Dacă se menţine ritmul ăsta de creştere, de 20% încasări în plus pentru următorii 5 ani, nu doar că se poate ajunge la 4, se poate ajunge şi la 4,4.
Alexandru Kocsis: Raportarea este la PIB. Dacă PIB-ul creşte, teoretic ce spune? E ca şi cum ar rămâne PIB-ul constant, nu? Adică nu mai avem creştere din PIB.
Florin Manole: Asta era o parte. A doua parte e că dacă reuşim să creştem numărul de salariaţi, prin derularea în continuare a investiţiilor, prin stimularea industriei şi prin ajutor de stat şi alte mecanisme pe care le pot folosi şi alţii, nu numai PSD-ul, şi ajungem la un plus de 250.000 de salariaţi, aşa cum ne propunem, asta înseamnă încă un plus în ceea ce priveşte încasările.
Şi încă o chestiune. Toată această discuţie trebuie făcută în contextul european al directivei referitoare la salariul minim european, chestiune pe care trebuie să o respecte dacă vine la guvernare şi Forţa Dreptei, şi Mircea Geoană, şi PNL, şi oricine.
Jurnalistă: De unde faceţi rost de bani, de încă 2.800 de lei pentru salariul minim?
Florin Manole: Dacă vă uitaţi, primii 400 de lei în plus la salariul minim sunt deja stabiliţi în Comitetul Naţional Tripartit sub această guvernare, deja pentru 1 ianuarie 2025. Deci, până la urmă, să ştiţi că şi proiecţiile astea nu sunt doar proiecţiile PSD-ului, iar PNL-ul, dacă ar face un program de guvernare, şi Forţa Dreptei şi aşa mai departe, se uită pe nişte indicatori macroeconomici care sunt făcuţi în perspectivă şi la bugetul de acum 2 ani.
Jurnalistă: Concluziile, explicaţiile v-au lămurit? E atât de bună perspectiva? Pentru că noi, dacă ascultăm economiştii şi specialiştii, dimpotrivă, pare o perioadă economică grea în faţă.
Adrian Benţa (consultant financiar): Noi suntem conectaţi la activitatea Europei. Când gâfâie Germania şi când firmele din România anunţă şomaj tehnic sau disponibilizări voluntare, speţa de a creşte atât de mult salariul minim este puţin probabil să se realizeze, chiar dacă uneori se aplică în practică. De ce? Dau din banii lor? Nu dau din banii lor, dau din banii altora. Atunci este foarte puţin probabil ca toate acestea să se îndeplinească.
Jurnalistă: Teoretic, ei sunt un manager al ţării. Vă convinge modul în care spun că vor pune în practică? Adică, de ce detalii aveţi nevoie? La ce să ne uităm noi ca votanţi? Ca să ne dăm seama dacă e populist, dacă e optimism?
Adrian Benţa: Eu sunt cetăţean care nu am lipsit la niciun vot de când am avut drept de vot. În fiecare campanie electorală curge lapte şi miere, iar după aceea se plăteşte nota. Experienţa şi repetitivitatea în fapte şi în atâtea situaţii de alegeri mă face să nu cred în astfel de programe atât de dulci.
Alexandru Kocsis: În schimb, le cere altora să mărească cu încă 3.000 în anii următori. Statul nu-şi permite să plătească, să folosească salariul actual. Repet, de unde îşi va permite statul să folosească drept bază de calcul salariul minim crescut cu 3.000 de lei peste 2-3 ani?
Alexandru Muraru (PNL): Nu, nu este un program de guvernare realist. De fapt, uitaţi-vă în ultimii 20 de ani, după 2004-2005, niciodată PSD-ul n-a ajuns să-şi pună în aplicare programul de guvernare, fie că a pierdut alegerile, fie că n-a ajuns la guvernare. În al doilea rând, PSD, în ultimii ani, a fost principalul sabotor al mediului de afaceri, a încercat să naţionalizeze pilonul 2 de pensii, a încercat în mod evident să schimbe cota unică şi să introducă cota progresivă.
Jurnalistă: Apropo de taxe şi impozite, ele nu cresc anul viitor. Asta ne spune PSD.
Mihaela Popa (susţinătoarea candidaturii lui Mircea Geoană): Şi nu este credibil prim-ministrul în ceea ce spune. Domnul Boloş, ministrul Finanţelor, merge la Comisia Europeană şi apare în document cum va mări TVA tocmai pentru diminuarea deficitului. De asemenea, acum 2 ani l-am ascultat pe domnul prim-ministru spunându-ne cum va restructura în ministere. Iar în Ministerul Educaţiei avem 8 secretari de stat şi subsecretari de stat. La Iaşi avem 3 inspectori generali adjuncţi. Ştiţi câţi erau după Revoluţie? Un inspector general era, iar ministerul avea un secretar de stat, de 8 ori s-au mărit.
