China vrea să investească în construirea canalului Siret-Bărăgan

China ar fi dispusă să investească printr-un parteneriat public-privat o sumă de 4.335 miliarde de dolari în proiectul de construire al canalului Siret-Bărăgan, care ar permite irigarea a circa 700.000 de hectare de teren agricol în Câmpia Română. Astfel, irigarea s-ar putea face fără consum de electricitate, apa ajungând pe terenurile agricole prin cădere, informează money.ro.

Astfel o delegaţie de investori chinezi s-a întâlnit cu autorităţile române pentru a discuta despre prima etapă a proiectul, respectiv despre fezabilitate.

“Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu delegaţia oamenilor de afaceri chinezi, care au o înclinaţie deosebită pentru asemenea investiţii. Cele mai multe întrebări au vizat metoda de amortizare a investiţiei. Sunt trei ministere implicate în proiectul Canalului Siret-Bărăgan: Ministerul Transportului, al Mediului şi al Agriculturii. Avem deja o parte din cifre pe care le prezentăm investitorilor interesaţi, indiferent de unde provin ei, şi cred că vom reuşi să găsim cele mai bune soluţii”, a declarat Daniel Botănoiu, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii.

În plus, Danien Botăianu a precizat că un proiect incipient pentru construirea canalului există deja şi este posibil ca finanţările să fie făcute şi din fonduri structurale de la Uniunea Europeană, nu numai din resurse private.

“Avem o schiţă de proiect pentru realizarea infrastructurii de irigaţii atât prin metoda gravitaţională, cât şi prin pompaj, care nu necesită doar finanţare privată, ci şi din fonduri structurale”, a adăugat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Lucrările au fost începute în perioada regimului comunism, dar, până în prezent, au fost executaţi doar 11 kilometri din totalul de 198 ai canalului.

Guvernul român a investit, în ultimii 20 de ani, în jur de 163.5 milioane de dolari în acest proiect. Totodată, pe canal ar putea fi construite cinci porturi în Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi la Dridu, în care turiştii ar putea călători pe apă de la Focşani la Bucureşti, spre exemplu.

Canalul Siret-Bărăgan, un proiect al Apelor Române

Cu toate că agricultura autohtonă ar avea multe beneficii în urma realizării acestui proiect, pentru că ar asigura irigarea a 700.000 de hectare, Canalul Siret-Bărăgan este considerat în mod exclusiv o lucrare hidrotehnică finanţată cu buget alocat de Apele Române, nu de Ministerul Agriculturii. Totuşi, sumele alocate de la buget au fost foarte mici, circa 2 milioane de euro pe an.

De asemenea, Canalul apare pe lista Ministerului Transporturilor ca una dintre căile navigabile interne. Proiectul este prevăzut pentru transportul de mărfuri pe calea apei, prin Bărăgan, între Focşani, Galaţi, Brăila şi Bucureşti, numai că în ultimele două decenii au fost construiţi doar 5 km dintr-un total de 198 km.

Canalul Siret-Bărăgan a fost proiectat în urmă cu 25 de ani, în perioada regimului Ceaşescu şi ar trebui să aibă 57 de metri lăţime la suprafata apei şi o adâncime de 7 metri, cu un traseu de 198 kilometri, cuprins între Acumularea Călimăneşti, de pe Siret, şi Lacul Dridu, de la nord de Bucureşti, “conectat” cu râul Ialomiţa.

Pe lângă potenţialul de transporturi de mărfuri, Canalul ar elimina şi riscul inundaţiilor din Lunca Siretului. Totodată, în anii cu regim normal de precipitaţii, canalul ar asigura apa pentru irigarea a 700.000 hectare de culturi agricole, iar în anii secetoşi ar asigura irigarea a 518.000 hectare.

Potrivit specialiştilor, Canalul Siret-Bărăgan ar contribui la suplimentarea producţiei agricole din care România ar beneficia de 100 milioane de euro, fiind create astfel şi oportunităţi pentru export.

Cele mai mari dezantaje ale tergiversării lucrărilor de construcţie a Canalului Siret-Bărăgan le au agricultorii. Irigarea culturilor din această zonă se face în prezent cu apă adusă din Dunăre, aşadar, urcată în amonte cu 4-5 repompări, asta însemnând costuri mari la energie. Dacă ar fi finalizat proiectul s-ar asigura o alimentare cu apă aproape gratuită pentru ca apa ar urca gravitaţional prin apa gravitaţional prin Canalului Siret-Bărăgan.