Seceta grăbeşte investiţiile

Realizarea canalelor Siret - Bărăgan şi Bucureşti - Dunăre reprezintă două obiective importante de investiţii pentru agricultura românească, care ar putea asigura apa pentru irigaţii pe un milion de hectare de terenuri agricole în cea mai secetoasă zonă a ţării. Conform autorităţilor, costurile totale pentru Canalul Siret-Bărăgan, inclusiv investiţiile colaterale sunt evaluate în acest moment la 2,7 miliarde de euro.

Studiile realizate arată că magistrala Siret-Bărăgan va asigura, fără pompare, apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80% din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente, iar energia electrică necesară va fi de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate. Canalul a fost început în anul 1986 şi s-a reuşit realizarea unui singur tronson, în lungime de 11 kilometri din cei 50 aprobaţi. Pentru această porţiune, valoarea totală a investiţiilor statului român, prin Administraţia Naţională "Apele Române", a fost de circa 132,8 milioane de euro.

Canalul Siret-Bărăgan a ajuns din nou în atenţia publică mai ales în contextul secetei care afectează România în acest an, scopul canalului fiind să aducă apă din Siret şi afluenţii săi pentru câmpiile din Bărăgan care, în prezent, sunt irigate foarte puţin sau deloc. Este vorba de aproape 600.000 de hectare, adică în jur de 10% din toate câmpurile cultivate ale ţării. De asemenea, în anii cu precipitaţii, pe lângă cele 600.000 hectare se mai pot iriga suplimentar încă 200.000 hectare, care în prezent folosesc apa adusă prin pompare din Dunăre. Prin renunţarea la pompări se va putea realiza o economie de energie electrică de circa 1,75 milioane euro.

Proiectul este acum la Ministerul Mediului şi Pădurilor, care îl dezvoltă împreună cu Ministerul Agriculturii. Pentru etapa I care prevede un canal în lungime de 50 km care traversează Vrancea, costurile sunt estimate la 476 milioane euro, iar pentru etapa a II-a se are în vedere un canal de 140 km, iar costurile sunt estimate la 2,25 milioane euro. În total, investiţia se ridică la peste 2,7 miliarde de euro, iar pentru această investiţie pot fi accesate şi fonduri structurale, potrivit declaraţiilor mai multor oficiali de la Agricultură şi Mediu.

Studiul de prefezabilitate şi documentaţia de atribuire a contractului de parteneriat public-privat sunt la Ministerul Agriculturii, autoritatea care trebuie să identifice parteneri dispuşi să investească în proiect. Până acum, interesaţi s-au arătat un grup de investitori chinezi care au şi avut câteva discuţii cu reprezentanţi ai ministerului.

Pentru a asigura apa necesară, atât pentru suprafeţele irigate, cât şi pentru populaţie şi industria din zonă, s-a întocmit planul de amenajare a acestei zone străbătute de mai multe cursuri de apă: Putna, Milcov, Ramna, Râmnic, Buzău, Prahova şi Ialomiţa. Debitul acestor râuri este variabil în decursul anului, fiind numeroase perioadele când acestea au debite deosebit de scăzute, unele râuri secând complet.

Canalul magistral Siret – Bărăgan se va realiza atât pentru irigaţii şi alimentări cu apă, cât şi etapizarea pentru navigaţie cu barje de 500 de tone, barje ce urmează a fi folosite pe toate râurile interioare.

Prin legarea municipiului Bucureşti cu fluviul Dunărea, Capitala se va racorda la principala arteră de navigaţie transeuropeană, ceea ce va permite legǎtura directă a Bucureştiului cu alte capitale şi mari centre precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg, Rotterdam.

Canalul Siret – Bărăgan începe, practic, pe râul Siret în acumularea Călimăneşti şi se varsă în acumularea Dridu.

Paşi şi pentru Dunăre-Bucureşti

De câteva zile se vorbeşte foarte insistent şi de reluarea lucrărilor la canalul Dunăre-Bucureşti, în acest sens fiind programată la începutul acestei luni o şedinţă a comisiei interministeriale care studiază proiectul. În cadrul întâlnirii s-a aprobat studiul de fezabilitate pentru proiectul „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe", cu o durată de realizare a lucrărilor de cinci ani. Documentaţia tehnico-economică a fost avizată în Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, iar investiţia va fi finanţată din surse legal constituite, fonduri externe, credite şi în completare de la bugetul de stat.

Prin realizarea lucrărilor pentru „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe" se vor atinge mai multe obiective. Astfel, prin legarea municipiului Bucureşti cu fluviul Dunărea, Capitala se va racorda la principala arteră de navigaţie transeuropeană, ceea ce va permite legǎtura directă a Bucureştiului cu alte capitale şi mari centre precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg, Rotterdam. De asemenea, va fi posibil accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rhin - Main - Dunăre la reţeaua europeană de căi navigabile, dar şi producerea a aproximativ 126 GWh/an energie electrică regenerabilă în hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajărilor.

Important este şi faptul că - în condiţiile verii secetoase din acest an, care se pare că va deveni o obişnuinţă în această parte a Europei - se va crea posibilitatea alimentării cu apă a localităţilor limitrofe şi asigurarea apei necesare pentru irigarea în perspectivă a unor suprafeţe de teren agricol însumând 150.000 ha şi se vor putea realiza sisteme de desecări-drenaje pe o suprafaţă de până la 30.000 hectare.