China ar putea strivi dolarul american cu 30.000 de tone de aur

China are abilitatea de a strivi dolarul american instabil cu cele 30.000 de tone de aur, susţine observatorul economic chinez Jin Zihou, conform unui raport al site-ului Want China Times.

Într-un comentariu postat online, Jin a susţinut că fostul preşedinte ale Rezervei Federale americane, Alan Greenspan, ar fi declarat că yuan-ul chinez (renminbi) ar putea deveni neaşteptat de puternic în sistemul financiar actual dacă Beijing-ul va converti în aur rezervele sale valutare străine în valoare de 4 trilioane USD.

Anii trecuţi China a cumpărat, legal sau pe diverse alte canale, mii de tone de aur, sub privirea atentă a Marii Finanţe internationale.

În condiţiile în care dolarul american devine tot mai instabil şi China este cel mai mare creditor al SUA, Beijing-ul ar putea să strivească dolarul american cu 30.000 de tone de aur, a declarat Jin.

Dolarul american reprezintă 60% din rezervele valutare globale, deşi există multe ţări care speră să devină mai puţin dependente de dolarul american. În cazul în care China doreşte cu adevărat să provoace poziţia Americiipe pieţele financiare, va trebui să o facă prin intermediul unei cantităţi semnificative de aur, a declarat Jin.

Bloomberg estimează că de la ultimul anunţ oficial în aprilie 2009, rezervele de aur deţinute de Banca Centrală a Chinei s-ar putea să se fi dublat la 3.510 tone. Astfel, China ar deveni cel de-al doilea deţinător de aur din lume după Statele Unite, care au 8.133 de tone de aur.

Totuşi, Alasdair Macleod, şeful departamentului de cercetare pentru GoldMoney, susţine că Beijing-ul ar fi putut foarte uşor să depoziteze până la 25.000 de tone de aur în perioada 1982-2003, însemnând că rezervele sale de aur ar fi putut să depăşească 30.000 de tone până în prezent, adaugă Want China Times.

Se crede că statul chinez s-ar putea pregăti să publice o actualizare (probabil parţială) a rezervelor sale de aur datorită faptului că regimul comunist depune eforturi pentru introducerea yuan-ului în coşul de rezerve valutare (SDR) al Fondului Monetar Internaţional, care foloseşte în acest moment doar dolarul american, euro, yenul şi lira sterlină.

Încercările Beijing-ului de a internaţionaliza moneda naţională au avut un succes relativ, China semnând deja acorduri de schimburi valutare cu aproximativ 28 de ţări şi înfiinţând un centrul de tranzacţionare a yuan-ului în Zurich, Elveţia. De asemenea, China a împins Hong Kong-ul şi Londra să dezvolte pieţe offshore pentru yuan şi a determinat Organizaţia de Cooperare din Shanghai să promoveze în ţările asiatice acorduri comerciale ce nu implică dolarul.

Conform Duowei News, un site de ştiri politice cu sediul în SUA, China se pregăteşte pentru prăbuşirea dolarului american prin extinderea rezervelor sale de aur. Nu este singura care face acest lucru: FMI încă deţine 2.814 tone de rezerve de aur, iar Rusia şi-a dublat rezervele sale de aur începând cu 2005.

Dacă Beijing-ul dispune cu adevărat de 30.000 de tone de aur atunci yuan-ul va avea în spate o susţinere puternică, a afirmat Duowei. Chiar şi dacă nu ar dispune de atâta aur, nimeni nu contestă faptul că statul chinez a strâns aur la o scară mare şi că influenţa şi poziţia sa pe pieţele financiare globale au crescut semnificativ, a adăugat Duowei.

Citând estimări ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Duowei susţine că economia chineză o va depăşi pe cea a SUA până în 2016. Această schimbare istorică ar putea duce la o înlocuire a dolarului american cu yuan-ul chinez în poziţia de rezervă valutară numărul unu a lumii, conform Duowei.

Un asemenea cutremur geopolitic ar avea consecinţe de nebănuit dat fiind fapul că economia Chinei este puternic centralizată şi bazată pe cumetriile de Partid precum şi pe un sistem de lagăre de muncă ce asigură costuri de producţie extrem de mici.

Acestea fiind zise, este improbabil ca acest lucru să se întâmple peste noapte, a atenţionat Duowei, punând accentul pe infrastructura financiară insuficient de dezvoltată a Chinei şi pe probabilitatea ca rezervele de aur ale Chinei să se afle la mare distanţă de cele 30.000 de tone sugerate.

China ar putea fi acum cel mai mare producător de aur al lumii, cu 440 tone de aur, şi guvernul chinez ar putea să cumpere cantităţi mari de aur în jurul lumii, dar pur si simplu nu există suficient aur de cumpărat ţinând cont de cererea ridicată pentru aur în ţările asiatice şi ţinând cont de faptul că restul lumii produce anual doar 2.260 de tone de aur, a adăugat Duowei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.