Chefirul stimulează sistemul imunitar, este mai bun decât probioticele

Chefirul - un produs din lapte fermentat - este plin de probiotice şi compuşi bioactivi. Chefirul s-ar putea să nu fie primul lucru care vă vine în minte atunci când doriţi să vă stimulaţi sistemul imunitar, ci apelăm la o doză de vitamina C. Însă chefirul este o modalitate puternică de a susţine funcţia imunitară, rivalizând adesea cu eficienţa altor probiotice.

Chefirul este plin de probiotice şi compuşi bioactivi care susţin digestia, reduc inflamaţiile şi combat infecţiile”, afirmă nutriţioniatul Mpho Tshukudu, pentru Epoch Times.

Chefirul stimulează funcţia imunitară

„Chefirul are multe probiotice, care ajută la îmbunătăţirea echilibrului bacteriilor din intestin şi stimulează sistemul imunitar. Aceste bacterii benefice ajută organismul să lupte mai eficient împotriva bacteriilor dăunătoare şi a virusurilor. De asemenea, probioticele influenţează celulele imunitare, cum ar fi celulele T, care joacă un rol important în apărarea împotriva infecţiilor. Chefirul are proprietăţi naturale antivirale şi antibacteriene care ajută la prevenirea infecţiilor”, a declarat pentru Epoch Times Debbie Petitpain, nutriţionist dietetician.

În mod obişnuit, chefirul a fost recomandat pentru a dezvolta un sistem imunitar puternic. Consumarea chefirului la începutul unei infecţii poate stimula apărarea organismului prin susţinerea sistemului imunitar şi a microbiotei intestinale. Acest lucru întăreşte sistemul imunitar al intestinului, care joacă un rol-cheie în combaterea infecţiilor înainte ca acestea să se manifeste pe deplin.

În plus, probioticele din chefir pot reduce inflamaţia şi pot ajuta la prevenirea sau gestionarea afecţiunilor legate de inflamaţie. Chefirul promovează, de asemenea, producţia de acizi graşi cu lanţ scurt, cum ar fi butiratul.

Acizii graşi hrănesc celulele intestinale, întăresc mucoasa intestinală şi reduc riscul de hiperpermeabilitate intestinală, o afecţiune legată de inflamaţia cronică şi bolile autoimune, a declarat pentru Epoch Times Jodi Duval, medic naturopat cu sediul în Australia.

De asemenea, poate stimula producţia de IgA (imunoglobina A), un anticorp care îmbunătăţeşte capacitatea organismului de a detecta şi distruge agenţii patogeni. Rezultatul este un sistem imunitar bine reglementat, care nu este nici hiperactiv - ceea ce poate duce la boli autoimune - nici subactiv - ceea ce lasă organismul vulnerabil la infecţii”, a adăugat aceasta.

Chefir versus suplimente probiotice

„Chefirul oferă un sprijin mai larg sistemului imunitar decât un simplu supliment probiotic”, a declarat Debbie Petitpain.

Chefirul poate conţine cu 30 până la 60 mai multe tulpini de bacterii benefice decât multe suplimente probiotice, potrivit Mpho Tshukudu.
Bacteriile prezente în chefir, în special tulpini precum Lactobacillus şi Bifidobacterium, promovează dezvoltarea bacteriilor benefice în intestin, susţin mucoasa intestinală şi cresc producţia de compuşi antiinflamatori.

De asemenea, culturile vii şi active din chefir pot apăra mai bine intestinul datorită stratului lor protector natural. Pe de altă parte, potrivit Dr. Duval, multe suplimente probiotice conţin tulpini liofilizate care pot să nu supravieţuiască acidului gastric la fel de eficient.
În aceste alimente, structura naturală - cunoscută sub numele de matrice alimentară - formată din proteine, grăsimi şi alţi nutrienţi, acţionează ca un ambalaj natural, ajutând probioticele să supravieţuiască digestiei şi îmbunătăţind eficienţa lor în susţinerea sănătăţii intestinului, a subliniat ea.

În cazurile de dezechilibru intestinal specific, un supliment probiotic specific cu tulpini bine studiate, cum ar fi Lactobacillus rhamnosus GG pentru diareea asociată antibioticelor, poate fi mai eficient. În mod ideal, combinaţia dintre cele două poate fi benefică - chefir pentru susţinerea zilnică a microbiomului şi suplimente pentru nevoi terapeutice specifice”, a declarat Dr. Duval.

Cât chefir ar trebui să bem?

Pentru persoanele care nu au informaţii despre alimentele fermentate, cel mai bine este să înceapă cu 100 ml pe zi pentru a permite intestinului să se adapteze. Creşteţi treptat la 200-250 ml pe zi pentru susţinerea continuă a intestinului şi a sistemului imunitar. Dacă utilizaţi chefirul pentru beneficii specifice, cum ar fi recuperarea post-antibiotice sau stimularea sistemului imunitar, 250-500 ml pe zi pot fi consumate pentru o perioadă scurtă. Însă regularitatea este importantă: porţiile mici, regulate, sunt mai eficiente decât dozele mari, rare, potrivit Dr. Duval.

Cine poate beneficia cel mai mult de chefir?

Deoarece chefirul promovează sănătatea intestinală - un pilon cheie al bunăstării generale - aproape toată lumea poate beneficia, deoarece mulţi oameni au un anumit grad de dezechilibru intestinal, a declarat MphoTshukudu.

Unele grupuri pot găsi chefirul deosebit de util. Potrivit Dr. Duval, persoanele care au imunitatea slăbită, care se recuperează după o boală sau care se confruntă cu infecţii frecvente şi boli cronice pot beneficia de proprietăţile sale de stimulare a imunităţii.

Chefirul poate, de asemenea, ajuta la digestie şi la gestionarea unor afecţiuni precum sindromul intestinului iritabil şi boala inflamatorie intestinală. Proprietăţile sale antiinflamatorii ajută la calmarea mucoasei intestinale, care este adesea iritată în aceste afecţiuni.

Chefirul ajută, de asemenea, la refacerea microbiomului în cazul persoanelor care iau antibiotice sau suferă de diaree”, explică Debbie Petitpain. Refacerea microbiomului înseamnă restabilirea echilibrului de bacterii sănătoase din intestin după ce acesta a fost perturbat de antibiotice, boală sau alţi factori.

Ce trebuie să ştiţi

Deşi chefirul are multe beneficii, există câteva aspecte de care trebuie să ţii cont:

1. Alergiile la lapte şi intoleranţa la lactoză. Persoanele cu alergie la lapte sau intoleranţă severă la lactoză trebuie să evite chefirul de lapte sau să consulte un profesionist din domeniul sănătăţii înainte de a-l încerca. Acestea pot, totuşi, să consume chefir de apă.

2. Sensibilitate digestivă. Unele persoane pot experimenta balonare sau gaze atunci când încep să consume chefir. Acest fenomen este în general temporar, în timp ce intestinul se adaptează.

3. Conţinutul de histamine. Fiind un aliment fermentat, chefirul conţine în mod natural histamine, care pot fi problematice pentru persoanele care suferă de intoleranţă la histamine, potrivit Dr. Duval. Histaminele pot declanşa simptome precum dureri de cap, erupţii cutanate, urticarie, probleme digestive şi chiar reacţii mai grave precum umflături sau dificultăţi respiratorii. Aceste efecte sunt cauzate de histamină, care este implicată în răspunsurile imune atunci când organismul nu este capabil să o descompună în mod corespunzător.

4. Zaharuri adăugate. Unele produse de chefir din comerţ conţin o mulţime de zaharuri adăugate, ceea ce reduce beneficiile lor pentru sănătate din cauza creşterii în greutate, a problemelor de zahăr din sânge şi a inflamaţiei cronice de grad scăzut, care este legată de multe boli cronice. Alegeţi versiuni simple, neîndulcite sau faceţi chefir acasă ca să obţineţi cele mai bune rezultate.

5. Gust şi textură. Chefirul are un gust picant, uşor acrişor şi o consistenţă groasă, cremoasă, mai intensă decât iaurtul. În timp ce unii oameni se bucură de gustul său, alţii au nevoie de ceva timp pentru a se obişnui cu el. Amestecându-l cu fructe de pădure, un vârf de cuţit de scorţişoară sau puţină miere crudă, îl puteţi face mai gustos, fără a-i compromite beneficiile. Chefirul preparat în casă are adesea o aromă mai proaspătă şi mai nuanţată decât cele cumpărate din magazine, care pot fi uneori prea prelucrate sau prea dulci, afirmă Dr. Duval.