Celulele imunitare sunt cele mai susceptibile la infecţiile pulmonare COVID: Studiu Stanford

Celulele imunitare menite să protejeze plămânii de infecţiile virale şi bacteriene sunt de fapt cele mai sensibile la infecţiile COVID-19, potrivit unui nou studiu al Universităţii Stanford.

Timp de decenii, oamenii de ştiinţă au presupus că infecţiile din celulele pulmonare alveolare determină infecţiile respiratorii.

Cu toate acestea, autorii studiului au constatat că, în comparaţie cu aceste celule care ajută la schimbul de gaze, celulele imunitare responsabile cu controlul şi prevenirea infecţiilor erau cele mai vulnerabile şi probabil generatoare ale unei infecţii COVID-19 severe.

"A fost un experiment simplu, iar întrebările pe care le puneam erau evidente", a precizat coautorul principal al studiului, dr. Mark Krasnow, în comunicatul de presă privind lucrarea. "Nu am fost pregătiţi pentru aceste răspunsuri".

Atunci când sunt infectate, aceste celule imunitare devin un fel de fabrici virale, producând niveluri ridicate de virus şi trimiţând în acelaşi timp semnale inflamatorii pentru a recruta mai multe celule imunitare la locul infecţiei. Acest lucru provoacă un răspuns inflamator profund în plămâni.

Aceste celule imunitare ajută virusul să se reproducă

Cercetătorii au infectat felii de plămâni donaţi cu varianta originală a COVID-19. Apoi au recoltat şi au secvenţiat celulele pentru a vedea ce tipuri de celule aveau cele mai ridicate niveluri virale.

"Celulele cu niveluri virale ridicate ... au fost rare şi limitate la şase tipuri de celule", au scris autorii. Un tip a fost reprezentat de celulele alveolare responsabile de schimbul de gaze, principala ţintă pulmonară prezisă a virusului SARS-cov-2 care cauzează COVID-19. Alte tipuri au inclus celule care au format ţesuturi şi mai multe celule imunitare.

"Macrofagele au fost cele mai importante ţinte pulmonare", au constatat autorii. Acestea au fost, respectiv, macrofagele alveolare şi interstiţiale.

Macrofagele sunt celule imunitare mari care alcătuiesc primele linii de apărare. Acestea înghit în mod obişnuit proteine şi resturi din jurul lor, monitorizând organismul în căutarea invadatorilor străini.

Macrofagele alveolare patrulează în interiorul sacilor de aer ai plămânilor şi interacţionează cu agenţii patogeni externi care intră în organism.

Macrofagele interstiţiale ocupă ţesuturile subţiri în care schimbul de aer are loc intermitent, în apropierea vaselor de sânge. În timpul unei infecţii virale, acestea devin compromise şi ajută virusul să se reproducă, punând în aplicare un răspuns inflamator mai puternic decât cel al macrofagelor alveolare.

"Este într-adevăr un răspuns inflamator mult mai dramatic în care virusul se reproduce foarte mult. Aceasta induce un răspuns antiviral robust, care apoi poate recruta alte celule, ceea ce nu este dorit în mod ideal, din cauză că poate umple spaţiul aerian cu gunoi ca urmare a inflamaţiei", a declarat pentru The Epoch Times coautorul principal şi profesorul de medicină de la Stanford, Dr. Catherine Blish.

Studiul sugerează că răspunsul inflamator puternic din partea macrofagelor interstiţiale poate fi motorul care face ca un caz de COVID-19 să fie grav.

O presupunere de lungă durată pusă sub semnul întrebării

Studiul, publicat în Journal of Experimental Medicine la 10 aprilie, pune sub semnul întrebării o presupunere de lungă durată conform căreia infecţiile respiratorii infectează în primul rând ţesuturile pulmonare care respiră.

Această presupunere a determinat cercetarea să se concentreze asupra ţesuturilor şi celulelor pulmonare, fără a lua în considerare dacă alte celule ar putea fi mai sensibile.

Dr. Blish a declarat că încă nu se ştie dacă alte virusuri respiratorii, precum gripa, vizează celulele imunitare în detrimentul celulelor pulmonare care respiră.

"Probabil că nu, dar vom vedea", a spus ea. "Cred că este ceva ce ar trebui studiat virus cu virus, din cauză că diferiţi viruşi au mecanisme [diferite]".

În plus, deoarece cercetătorii au descoperit că SARS-cov-2 poate infecta celulele umane din căile respiratorii superioare folosind doi receptori, ACE2 şi CD147, majoritatea cercetărilor asupra virusului s-au concentrat asupra acestor receptori.

COVID-19 sever tinde să prezinte semne de inflamaţie în partea inferioară a plămânilor, care este locul unde se află macrofagele interstiţiale. Autorii au constatat, de asemenea, că virusul nu utilizează receptorii ACE2 sau CD147 pentru a infecta macrofagele.

În schimb, virusul intră probabil printr-un alt receptor cunoscut sub numele de CD209.

Prin urmare, autorii au speculat că tratamentele care pot bloca receptorul CD209 pot ajuta la prevenirea unei infecţii severe cu COVID-19.

"De asemenea, poate oferi o explicaţie pentru motivul pentru care anticorpii care blochează cele două intrări mediate celular (ACE2 şi CD147) nu au niciun efect atunci când sunt administraţi târziu în infecţie", a explicat Dr. Blish.

Studiul sugerează motivul pentru care steroizii sunt eficienţi în cazurile servere de COVID-19

Rezultatele studiului pot explica de ce steroizii sunt eficienţi în tratarea cazurilor severe de COVID-19.

"Activarea celulelor imunitare este o componentă cheie a COVID-ului sever şi probabil explică de ce imunosupresoarele precum steroizii sunt utile în tratamentul COVID-ului sever", a declarat Dr. Arjun Rustgai, cercetător şi profesor de medicină la Universitatea Stanford, pentru The Epoch Times.

Dr. Blish a adăugat că steroizii trebuie administraţi la momentul potrivit şi "numai în cazul bolii severe sunt [ei] benefici", citând renumitul studiu Oxford RECOVERY.

Studiul RECOVERY a constatat că prescrierea dexametazonei, un tip de steroid, pacienţilor cu COVID-19 sever a redus mortalitatea de la 40 la 30 la sută.

Steroizii sunt o clasă de medicamente antiinflamatoare care suprimă activităţile imunitare şi inflamatorii. Acestea au fost, de asemenea, foarte controversate la începutul pandemiei COVID-19.

La începutul pandemiei, unii medici de terapie intensivă au susţinut încercarea steroizilor la pacienţii grav bolnavi ca modalitate de combatere a inflamaţiei.

Dr. Pierre Kory, medic de terapie intensivă pulmonară, a fost unul dintre primii susţinători ai acestui tratament. El a recunoscut că pneumonia organizată, sau inflamaţia pulmonară, implicată în COVID-ul sever are nevoie de steroizi pentru a controla inflamaţia.

Cu toate acestea, unii medici şi sisteme spitaliceşti au ezitat să îl încerce din cauza lipsei iniţiale de studii clinice. O parte din reticenţă se referea, de asemenea, la suprimarea sistemului imunitar de către steroizi, care poate face ca o persoană să devină mai susceptibilă la rezultate mai nefavorabile dacă aceştia sunt utilizaţi la începutul bolii.