Celebrarea "Rusaliilor"
La 50 de zile dupa Pasti, crestinii ortodocsi celebreaza Rusaliile, o sarbatoare populara care se suprapune cu Pogorarea Sfantului Duh si este dedicata indeosebi spiritelor mortilor, stand sub semnul unor traditii stravechi.
Crestinii praznuiesc Rusaliile timp de trei zile in Moldova si Transilvania, sapte zile in Muntenia si Oltenia sau opt zile in Banat. In mitologia romaneasca, Rusaliile - cuvant provenit din latinescul "rosalia" (sarbatoarea cand se aseaza trandafiri pe morminte) sau de la Rusalcele slave, zane ale apelor asemanatoare sirenelor - sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Imparat.
In "Descriptio Moldaviae", Dimitrie Cantemir numea Ielele "nimfe ale aerului", mit a carui origine nu este cunoscuta. Conform etnologilor, "iele" nu este un nume, ci pronumele personal feminin "ele", in varianta populara.
Legenda a fost suprapusa ulterior sarbatorii crestine postpascale a Cincizecimii si a devenit Duminica Rusaliilor.
In credinta populara, Rusaliile sunt spiritele mortilor care, dupa ce au parasit mormintele la Joimari si au petrecut Pastile cu cei vii, refuza sa se mai intoarca in locasurile lor subpamantene si incep sa faca rele oamenilor.
Se spune ca, pentru a le imbuna, oamenii, care evitau sa le spuna Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zane, Frumoasele. Spre deosebire de strigoii care apar si provoaca necazuri oamenilor in anotimpul rece, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune ca pedepsesc oamenii rai, pe cei care nu le respecta zilele, care dorm noaptea sub cerul liber etc.
Local, Rusaliile urseau copiii la nastere si preziceau moartea oamenilor. Pentru a se feri de ele, oamenii purtau la brau pelin sau usturoi.
Potrivit traditiei, Ielele sunt fecioare frumoase, imbracate in alb, fecioare batrane, spirite sau duhuri rele si locuiesc prin paduri neumblate si neatinse de om ori prin vazduh. Acestea sunt mereu insotite de lautari, danseaza si intind mese pe iarba.
Astfel, una dintre calitatile principale ale Ielelor este dansul. Se spune ca zanele danseaza noaptea in cerc, iar daca sunt zarite de un muritor sau daca cineva calca pe locul pe care au dansat (unde iarba este arsa), acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, in limbaj popular, "luat de Rusalii". Remediul magic-ritual al acesti boli il ofera, in sudul tarii si in Moldova, Calusarii.
Caderea Rusaliilor este un dans frenetic, cu prabusiri in somn hipnotic, practicat inca in cazuri izolate, in Duminica Rusaliilor, de femeile romance din Timoc.
De aceasta zi se leaga o multime de obiceiuri si ceremonii: se impodobesc locuintele si portile cu ramuri de tei, plop sau stejar; se desfasoara Jocul Calusarilor; se sfintesc ramuri de tei, de soc sau de mure, pentru a fi folosite in medicina populara.
De asemenea, se impletesc cununi din spice de grau si flori de camp pentru a fi purtate de tineri la nunti; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se prepara unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descantece impotriva Ielelor si se ung usile cu usturoi.
Se duc la biserica crengi de tei si frunze de nuc si se considera ca frunzele si florile de tei sfintite in ziua de Rusalii vindeca surzenia.
Totodata, se spune ca, de Rusalii, nu este bine sa te scalzi, pentru ca te poti ineca, nu este indicat sa mergi la fantana sau la raspantii.
Un obicei unic in tara aduna, de Rusalii, in localitatea clujeana Batin, sute de turisti. Numele obiceiului este "impanatul boului" si consta intr-o procesiune care se desfasoara pe ulitele satului, personajul principal fiind un bou impodobit cu ghirlande de flori. Preotul satului il sfinteste, dupa care animalul este eliberat. Potrivit traditiei, o fecioara trebuie sa il stapaneasca si sa faca de trei ori cu el ocolul unei mese, pentru a se marita in cel mult un an.
