CEDO condamnă Elveţia pentru că nu a făcut suficient pentru a proteja cetăţenii de schimbările climatice
Un cătun din Valea Bavona, Elveţia. (Prin amabilitatea Sylviei Michel Photography)
Elveţia, cu toţi munţii înzăpeziţi şi aerul proaspăt al Alpilor, nu a reuşit să îşi protejeze populaţia de ravagiile provocate de schimbările climatice, după cum a decis săptămâna aceasta o instanţă europeană superioară.
În spatele unui exterior de carte poştală, spun criticii, se află o ţară care a făcut prea puţin pentru planetă şi a acţionat ca un centru de afaceri pentru unele dintre cele mai puternice corporaţii internaţionale din domeniul combustibililor fosili şi mineritului, potrivit Reuters.
Analiştii politici şi academicienii spun, de asemenea, că conservatorismul înrădăcinat şi un sistem politic guvernat de referendumuri populare vor complica reforma chiar şi după decizia de marţi a Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Instanţa europeană a dat dreptate unui număr de peste 2.000 de femei elveţiene - o treime dintre ele având peste 75 de ani - care au declarat că inacţiunea ţării lor în faţa temperaturilor în creştere le expune riscului de a muri în timpul valurilor de căldură.
Hotărârea nu poate fi atacată, iar Oficiul Federal Elveţian pentru Justiţie, care a reprezentat guvernul în faţa instanţei, a declarat că aceasta trebuie să fie pusă în aplicare. Oficiul a mai precizat că va analiza hotărârea pentru a determina măsurile pe care ţara trebuie să le ia.
Imediat după decizia instanţei, Partidul Verde elveţian a solicitat stabilirea unor obiective climatice pentru anumite industrii, inclusiv pentru sectorul financiar.
"Oamenii pot avea vise uşor frumoase despre Elveţia. Elveţia este ţara comerţului cu mărfuri, Elveţia este ţara cu un sector financiar puternic, cu multe investiţii în combustibili fosili", a declarat Lisa Mazzone, lidera partidului.
Companiile de tranzacţionare a materiilor prime cu sediul în Elveţia gestionează 40% din toate tranzacţiile cu petrol şi 60% din afacerile de tranzacţionare a metalelor, potrivit datelor publicate de asociaţia industrială Suissenégoce.
Grupul de femei elveţiene cunoscut sub numele de KlimaSeniorinnen nu a pus comerţul elveţian în centrul cauzei lor, deşi campania lor susţinută de Greenpeace, care a durat mulţi ani, a cerut reglementări mai stricte pentru a limita tranzacţiile care alimentează încălzirea globală.
De asemenea, este posibil ca această hotărâre să sporească atenţia militanţilor pentru mediu asupra modului în care Elveţia serveşte industria mondială prin reţeaua sa de comercianţi şi bănci.
Sectorul financiar, inclusiv Banca Centrală, se află deja sub presiunea grupurilor de protecţie a mediului pentru a reduce numărul de tranzacţii care dăunează climei pe care le procesează.
Datele publicate luna trecută de Banca Naţională a Elveţiei (BNS) au arătat că investiţiile sale au fost legate de 12 milioane de tone de emisii de carbon în 2023.
Participaţiile la marile companii petroliere Chevron Corp şi Exxon Mobil fac parte din rezervele sale valutare, care se ridicau la 655 de miliarde de franci elveţieni (738,28 miliarde de dolari) la sfârşitul anului 2023.
BNS a declarat că îşi reduce propriile emisii de CO2, dar nu îşi va schimba politica de investiţii, refuzând să comenteze atunci când a fost întrebată dacă decizia Curţii de la Strasbourg va duce la schimbări.
Acţiunile pe care hotărârea CEDO susţine că Elveţia trebuie să le întreprindă includ revizuirea obiectivelor de reducere a emisiilor pentru 2030 pentru a le alinia la obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
De asemenea, CEDO a stabilit că Elveţia nu şi-a respectat propriile obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi nu a reuşit să stabilească un buget naţional de carbon.
Însă tradiţia adânc înrădăcinată a referendumurilor din această ţară va face ca reforma să fie un proces lent.
"Nu se va întâmpla peste noapte", a declarat Pascal Mahon, profesor de drept constituţional la Universitatea din Neuchâtel.
"Elveţia este o ţară care respectă destul de bine dreptul internaţional", a adăugat el. "Autorităţile se vor asigura că îl (respectă), dar făcând acest lucru prin intermediul sistemului politic elveţian, care este încă relativ lent şi conservator".
