Ceaţa cerebrală din cauza COVID este legată de perturbarea evidentă a barierei hemato-encefalice [Studiu]

Deşi "ceaţa cerebrală" nu este un termen medical, o recunoşti atunci când apare - gândurile par lente, gândirea pare confuză şi creierul pare pur şi simplu înceţoşat. De asemenea, denumită şi "tulburarea conştiinţei", ceaţa cerebrală este un simptom comun al COVID-ului de lungă durată. Noile cercetări sugerează că o barieră hemato-encefalică compromisă este una dintre cauzele ceţii cerebrale.

Bariera hemato-encefalică (BBB) este compusă din celule endoteliale ale creierului şi din celulele înconjurătoare, servind ca o barieră între fluxul sanguin şi creier. Atunci când BBB este compromisă, substanţele nocive din fluxul sanguin pot pătrunde în creier, ducând adesea la tulburări ale sistemului nervos central.

Studiul

Un studiu publicat în revista Nature Neuroscience în februarie a constatat că pacienţii aflaţi în faza acută a infecţiei cu COVID-19 şi cei care se confruntă cu ceaţă cerebrală ca simptom al unei infecţii de lungă durată cu COVID au prezentat o perturbare evidentă a barierei hemato-encefalice.

Cercetătorii au analizat probe de ser şi plasmă de la 76 de pacienţi spitalizaţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, comparându-le cu 25 de probe colectate înainte de pandemie.

Rezultatele au arătat diferenţe semnificative în analizele serice şi plasmatice între pacienţii cu afecţiuni uşoare, moderate şi severe şi grupul de control.

În probele de ser de la pacienţii cu COVID lung cu simptome de ceaţă cerebrală, s-a constatat că o nivelul unei proteine, numite S100β, era deosebit de ridicat. Nivelurile ridicate ale acestei proteine în ser indică, de obicei, o întrerupere a barierei hematoencefalice.

Pacienţii mai în vârstă au prezentat niveluri relativ mai ridicate ale proteinei S100β.

Cu toate acestea, nu toate persoanele recuperate care au fost infectate prezentau o perturbare a barierei hemato-encefalice. De exemplu, unele persoane recuperate care îşi pierduseră simţul olfactiv, dar nu aveau ceaţă cerebrală, nu au prezentat tulburări distincte ale barierei hematoencefalice.

Cu ajutorul investigaţiilor imagistice prin rezonanţă magnetică (RMN), cercetătorii au descoperit că pacienţii cu întreruperi ale barierei hematoencefalice prezentau adesea o scădere a volumului cerebral şi o creştere a lichidului cefalorahidian. Lichidul cefalorahidian se găseşte în creier şi în măduva spinării, care are rolul de a le proteja. Cu toate acestea, o cantitate excesivă de lichid cefalorahidian poate duce, de asemenea, la o afecţiune cunoscută sub numele de "hidrocefalie".

Studiile anterioare au constatat, de asemenea, că infecţia cu COVID-19 poate duce la atrofierea creierului. Un studiu din 2022 publicat de Universitatea din Oxford a indicat faptul că, în urma infecţiei cu COVID-19, pacienţii au înregistrat un declin semnificativ al abilităţilor cognitive şi o scădere a volumului creierului, pierderea de volum variind între 1,3 şi 1,8%.

Regiunile cerebrale afectate joacă un rol crucial în privinţa memoriei şi a percepţiei mediului. Chiar şi pacienţii care au prezentat simptome uşoare şi nu au necesitat spitalizare au prezentat semne de atrofie cerebrală, cu efecte mai pronunţate observate la pacienţii spitalizaţi.

6 moduri în care COVID-19 dăunează sistemului nervos central

Pe lângă perturbarea BBB, un alt studiu a evidenţiat modurile în care COVID-19 poate afecta sistemul nervos central:

1. Răspunsul imunitar al sistemului respirator la COVID-19 poate declanşa neuroinflamarea, ceea ce duce la activarea celulelor imune din creier şi din zonele înconjurătoare.

2. În cazuri rare, COVID-19 poate infecta direct sistemul nervos.

3. COVID-19 poate declanşa un răspuns autoimun, determinând sistemul imunitar să atace sistemul nervos.

4. Herpesvirusurile latente se pot reactiva, ducând la neuropatologie.

5. Bolile cerebrovasculare şi trombotice ale creierului induse de COVID-19 pot afecta fluxul sanguin şi, în consecinţă, pot provoca neuroinflamarea sau ischemia celulelor neuronale.

6. Infecţia severă poate duce la disfuncţii pulmonare şi multiorganice, putând provoca hipoxemie, hipotensiune şi tulburări metabolice care pot afecta celulele neuronale.

6 activităţi pentru eliminarea ceţii cerebrale

Cum poate fi ameliorată ceaţa cerebrală pentru pacienţii care se confruntă cu dureri de cap, oboseală sau pierderi de memorie după COVID-19? Potrivit lui Andrew E. Budson, profesor de neurologie la Harvard Medical School, următoarele activităţi pot ajuta la eliminarea ceţii cerebrale:

1.Exerciţii aerobice. Începeţi încet, cu sesiuni care durează două-trei minute. Treceţi treptat la 30 de minute pe sesiune, cinci zile pe săptămână.

2. Dieta mediteraneană este recunoscută ca fiind o dietă sănătoasă pentru creier. Alimente precum cerealele integrale, uleiul de măsline, fructele, legumele, nucile şi fasolea pot îmbunătăţi gândirea, memoria şi sănătatea generală a creierului.

3. Evitaţi consumul excesiv de alcool şi abuzul de medicamente. Staţi departe de substanţele care pot avea un impact negativ asupra creierului, oferindu-i acestuia cea mai bună şansă de recuperare.

4. Asiguraţi-vă un somn adecvat, deoarece este momentul în care creierul şi corpul elimină toxinele şi se vindecă.

5. Implică-te în activităţi sociale, deoarece acestea nu numai că îmbunătăţesc starea de spirit, ci şi gândirea şi memoria.

6. Urmăriţi activităţi care sunt benefice atât pentru corp, cât şi pentru minte, cum ar fi cititul, jocurile, învăţarea de noi abilităţi, meşteşugurile, ascultarea de muzică, practicarea meditaţiei şi menţinerea unei atitudini pozitive. Toate aceste activităţi pot contribui la îmbunătăţirea gândirii şi a memoriei.

Supă tradiţională chinezească pe baza de plante pentru sănătatea creierului

Medicina tradiţională chineză pe baza de plante medicinale poate ajuta la ameliorarea simptomelor COVID de lungă durată. Yu Man Fung, un practician de medicină chineză înregistrat în Hong Kong, recomandă cititorilor The Epoch Times o supă care stimulează creierul.

Această supă este benefică pentru persoanele care se recuperează, pentru ameliorarea ceţii cerebrale şi pentru îmbunătăţirea stării generale de bine. Este uşor de preparat şi are un gust proaspăt şi dulce, care poate fi savurat de întreaga familie.

Ingrediente (2 porţii):

• 9 grame flori de Cordyceps

• 6 grame rădăcină de Gastrodia

• 15 grame nuci

• 9 grame fructe Longan

• 6 grame ciupercă urechi de lemn

• 9 grame fructe goji

• 150 grame creier de porc sau carne slabă

Preparare:

1. Clătiţi şi opăriţi creierul de porc sau carnea slabă. Se dă deoparte.

2. Se înmoaie ierburile în apă timp de una-două ore, apoi se spală şi se pun deoparte.

3. Aduceţi toate ingredientele la punctul de fierbere în 0,5 l apă, reduceţi focul, apoi fierbeţi la foc mic aproximativ o oră. Se asezonează cu sare după gust şi se serveşte.

Floarea Cordyceps este o ciupercă care parazitează de obicei insectele. Este cunoscută sub numele de Cordyceps sinensis atunci când este matură şi este o plantă medicinală chineză valoroasă. Floarea Cordyceps folosită în alimentaţie este cultivată pe un mediu şi nu necesită parazitarea insectelor. Deşi nu este la fel de scumpă precum Cordyceps sinensis matur, floarea de Cordyceps este un aliment nutritiv. Ingredientele sale active ajută la protejarea celulelor nervoase, la îmbunătăţirea memoriei, la creşterea funcţiei imunitare, la reducerea oboselii şi la promovarea sănătăţii vasculare.

Gastrodiae Rhizoma, o plantă medicinală utilizată în mod obişnuit în medicina tradiţională chineză (MTC), a fost considerată în cadrul cercetărilor medicale ca fiind benefică pentru sănătatea mintală, îmbunătăţind afecţiuni precum depresia şi anxietatea.

De asemenea, ajută la protejarea celulelor nervoase, la îmbunătăţirea memoriei şi la favorizarea sănătăţii cardiovasculare şi cerebrovasculare. Studiile au arătat, de asemenea, că Gastrodiae Rhizoma poate creşte diversitatea bacteriilor benefice din intestin, reglând astfel funcţia cerebrală prin intermediul axei microbiom-intestin-creier.

Nucile, care seamănă cu creierul uman, sunt considerate în MTC ca având efecte de stimulare a creierului. Un studiu al Universităţii din California, Los Angeles, a indicat că persoanele, atât tinere, cât şi bătrâne, care mănâncă regulat nuci tind să prezinte o funcţie cognitivă mai bună.

Fructele uscate de Longan sunt utilizate în mod obişnuit în MTC pentru a trata insomnia şi uitarea. Cercetările au descoperit că polizaharidele din Longan pot proteja nervii prin mecanisme antioxidante.

Ciuperca urechi de lemn este un tip de ciupercă comestibilă cunoscută pentru proprietăţile sale antioxidante şi antimicrobiene. Este, de asemenea, bogată în fibre alimentare, care sunt foarte benefice pentru sănătatea intestinelor.

Boabele Goji reprezintă, de asemenea, un aliment popular pentru sănătate, cunoscute pentru gustul lor dulce, iar în MTC sunt considerate benefice pentru prelungirea vieţii. Cercetările au descoperit că componentele din fructele goji pot ajuta la îmbunătăţirea funcţiei cognitive şi la prevenirea bolilor neurodegenerative.

În plus, fructele Goji sunt bogate în luteină şi zeaxantina, care sunt surse de pigmenţi maculări în ochi, oferind un efect preventiv împotriva degenerării maculare legate de vârstă.