CE: Piaţa crescândă a drogurilor ilegale din UE demonstrează impactul crizei

Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei şi comisarul UE pentru justiţie. (ERIC PIERMONT / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
15.03.2013

Un studiu publicat de Comisia Europeană arată că se preconizează un impact major al crizei economice asupra pieţei drogurilor, de exemplu printr-o creştere a cererii de droguri ilegale, potrivit unui comunicat al instituţiei remis vineri presei.

Studiul publicat cuprinde estimări potrivit cărora, pentru a câştiga bani, din ce în ce mai mulţi tineri vor vinde sau chiar vor produce stupefiante, în special canabis cultivat la domiciliu. În acelaşi timp, se prevede că criza economică va conduce la reduceri în bugetele alocate politicii în materie de droguri, în special pentru tratament şi pentru măsurile de reducere a efectelor negative.

„Studiul publicat astăzi este un semnal de alarmă pentru Europa: pentru a reduce oferta de droguri şi a pune capăt traficului, trebuie să micşorăm numărul consumatorilor de droguri, prin acţiuni de prevenire, dar şi prin tratament”, a afirmat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei şi comisarul UE pentru justiţie.

„Oferta este pe măsura cererii, iar numărul tot mai mare de consumatori de droguri face ca piaţa drogurilor ilegale să fie în creştere. Acesta este motivul pentru care, în cursul acestui an, intenţionez să propun consolidarea legislaţiei privind noile substanţe psihoactive şi traficul de droguri ilegale. Trebuie să acţionăm la nivelul UE şi să ne protejăm copiii”, a mai spus Reding.

Potrivit informaţiilor furnizate de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, noile substanţe psihoactive reprezintă o problemă din ce în mai serioasă. În total, în 2011 au fost notificate oficial pentru prima dată 49 de noi substanţe psihoactive, prin intermediul sistemului UE de avertizare timpurie. Acesta este cel mai mare număr de substanţe semnalat vreodată în cursul unui singur an, faţă de 41 de substanţe semnalate în 2010 şi 24 în 2009. Iar datele preliminare pentru 2012 nu arată niciun semn de diminuare a acestei cifre, fiind deja detectate peste 50 de astfel de substanţe, mai spun sursele citate.

În timp ce consumul de „droguri tradiţionale”, cum ar fi cocaina, heroina şi ecstasy este în general stabil, noile droguri aprovizionează piaţa drogurilor ilegale, întrucât comercianţii profită de substanţele chimice nereglementate la nivel internaţional. Aceste droguri sunt tot mai frecvent disponibile pe internet şi s-au răspândit rapid în multe state membre, care se confruntă cu dificultăţi în a preveni vânzarea lor.

Pe piaţă continuă să apară o serie de droguri noi. În ultimii doi ani, în fiecare săptămână a apărut câte o nouă substanţă. Statele membre nu pot opri răspândirea drogurilor numai prin propriile forţe: rezultatul măsurilor adoptate la nivel naţional ar fi doar acela de a-i obliga pe infractori să transfere producţia de droguri în ţările vecine sau să îşi reorienteze rutele de trafic.

În ianuarie, Comisia a propus interzicerea pe teritoriul Uniunii Europene a drogului „4-MA”, similar amfetaminei, după ce în 2010 a reuşit să interzică mefedrona, un drog similar cu ecstasy. La 25 octombrie 2011, Comisia Europeană a anunţat o revizuire generală a normelor UE de combatere a drogurilor ilegale, în special a noilor substanţe psihoactive care imită efectele unor droguri periculoase, cum ar fi ecstasy sau cocaina, şi care constituie o problemă din ce în ce mai gravă. Este aşteptată o propunere legislativă în cursul anului 2013.

De asemenea, studiul publicat astăzi oferă informaţii privind impactul politicilor care vizează consumul de droguri sau oferta de droguri, precum şi privind operaţiunile de pe piaţa drogurilor ilegale din UE, arătând că internetul este din ce în ce mai important pentru distribuţia de droguri. De asemenea, studiul cuprinde o analiză detaliată a amplorii pieţei pentru anumite droguri ilegale şi evaluează profiturile generate de acestea. Potrivit studiului, amploarea pieţei europene a canabisului, drogul cel mai utilizat de europeni, este estimată între 7 şi 10 miliarde de euro în 2010. Consumatorii intensivi reprezintă un mic procent din consumatorii de canabis (între 5 % şi 25 %, în funcţie de ţară), fiind însă responsabili pentru cea mai mare parte (între 55 % şi 77 %) din cantitatea totală de canabis consumată anual. Studiul confirmă, de asemenea, că aplicarea unor legi împotriva producţiei şi distribuţiei de canabis determină o creştere spectaculoasă a preţului acestui drog. Acest lucru se explică prin faptul că producătorii şi traficanţii au nevoie de o compensaţie pentru riscurile de a fi arestaţi, deţinuţi, de a li se sechestra bunurile şi de a suporta vătămări grave, precum şi pentru costurile asociate necesităţii de a opera sub acoperire.

Conform surselor citate, acest studiu este o continuare a unui studiu anterior al Comisiei Europene, care a prezentat o analiză a evoluţiei pieţelor drogurilor ilegale la nivel mondial, a problemelor cauzate de droguri şi a răspunsurilor strategice în materie de droguri în perioada 1998­2007.

Lucrarea a fost comandată de Institutul Trimbos şi de RAND Europe şi a fost finanţată în cadrul programului „Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii” (ISEC). ISEC dispune de un buget de aproximativ 600 de milioane de euro pentru perioada 2007–2013 şi contribuie la securitatea cetăţenilor prin proiecte de prevenire şi combatere a criminalităţii.

Politica în materie de droguri este în mare măsură responsabilitatea autorităţilor naţionale din UE, care sunt cel mai bine plasate pentru a adopta măsurile cele mai adecvate în funcţie de cultura şi condiţiile socioeconomice locale. Însă, de unele singure, ţările UE nu reuşesc să răspundă în mod eficace problemei reprezentate de droguri. Astfel, Comisia ocupă un loc central în coordonarea măsurilor de reducere a consumului de droguri ilegale şi în combaterea traficului de droguri.

Răspunsul UE în problema drogurilor este definit în Strategia UE în materie de droguri şi în Planul de acţiune al UE în materie de droguri pentru perioada 2009­-2012.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor