CE propune îmbunătăţirea planificării activităţilor maritime pe mare şi gestionarea zonelor costiere

Clădirea Parlamentului European - Bruxelles
Clădirea Parlamentului European - Bruxelles (Herman Ricour / Getty Images)
Epoch Times România
15.03.2013

Comisia Europeană (CE) a lansat o propunere pentru a îmbunătăţi planificarea activităţilor maritime pe mare şi gestionarea zonelor costiere, au anunţat vineri reprezentanţii instituţiei.

Propunerea, care ia forma unui proiect de directivă, are drept obiectiv stabilirea unui cadru european comun pentru planificarea spaţiului maritim şi gestionarea integrată a zonelor costiere în statele membre ale UE, cu scopul de a asigura sustenabilitatea activităţilor maritime şi costiere în expansiune şi a utilizării resurselor pe mare şi la nivelul litoralului.

„Astăzi propunem o nouă etapă a politicii maritime integrate a Uniunii Europene şi oferim un instrument nou pentru strategia privind creşterea albastră. Prin facilitarea dezvoltării sustenabile şi a investiţiilor pe mare, directiva va contribui la realizarea potenţialului economiei albastre a Europei în ceea ce priveşte creşterea şi locurile de muncă”, a declarat comisarul pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki.

„Această iniţiativă va contribui la un mediu sănătos şi la condiţii mai bune de trai pentru 200 de milioane de cetăţeni ai UE care locuiesc în regiuni costiere. Ea ar trebui să contribuie şi la conservarea ecosistemelor şi zonelor costiere unice şi diverse care oferă plantelor şi animalelor habitate de o valoare inestimabilă”, a spus comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik.

Activităţile umane şi economice, cum ar fi energia eoliană offshore, instalarea de cabluri şi gazoducte submerse, transportul maritim, pescuitul şi acvacultura sunt în creştere în apele marine şi zonele costiere, însă o coordonare neadecvată poate duce la crearea unei concurenţe pentru spaţiu şi la presiuni asupra unor resurse valoroase, potrivit surselor citate. Acţiunea propusă va solicita statelor membre să identifice aceste activităţi în planurile de amenajare a spaţiului maritim în vederea utilizării mai eficiente a mărilor şi să dezvolte strategii de gestionare a zonelor costiere care vor coordona măsuri din diferitele domenii de acţiune care se aplică activităţilor în zonele costiere. Respectând cerinţele minime propuse de directivă, statele membre trebuie să se asigure că planificarea maritimă şi gestionarea zonelor costiere pe care le pun în practică susţin creşterea sustenabilă, implicând în acelaşi timp părţile interesate relevante şi cooperând cu statele vecine.

Conform aceloraşi surse, aplicarea coerentă a amenajării spaţiului maritim şi a gestionării integrate a zonelor costiere ar trebui să îmbunătăţească coordonarea între activităţile desfăşurate pe mare şi cele care au loc pe uscat. O mai bună coordonare ar aduce beneficii în domenii cum ar fi, de exemplu, conectarea instalaţiilor eoliene offshore la reţelele energetice de pe uscat sau lucrările privind infrastructura în vederea protejării litoralului împotriva eroziunii şi a schimbărilor climatice care afectează şi activităţile desfăşurate în apele costiere.

Faptul că se va folosi un singur instrument pentru a echilibra toate interesele ar trebui, de asemenea, să sporească securitatea pentru investitori şi să reducă sarcina administrativă pentru administraţiile şi operatorii naţionali, păstrând în acelaşi timp serviciile care se ocupă de ecosisteme. În prezent, în unele ţări este nevoie să se contacteze până la 8 agenţii administrative înainte de a obţine autorizaţia pentru un sit de acvacultură. Cu ajutorul serviciului de tip ghişeu unic propus de directivă, acest tip de complexitate administrativă va dispărea şi se vor economisi timp şi bani. Se estimează că o siguranţă sporită a afacerilor şi sarcina administrativă redusă vor duce la beneficii economice de până la 1,6 miliarde de euro la nivelul UE, în special pentru IMM-uri. Studiile au mai arătat şi faptul că, de exemplu, accelerarea investiţiilor în activităţi legate de parcuri eoliene şi de acvacultură ar genera între 60 de milioane de euro (pentru o accelerare de un an) şi 600 de milioane de euro (pentru o accelerare de trei ani) până în 2020.

Propunerea Comisiei urmează să fie examinată de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European. Odată adoptată, noua iniţiativă va deveni legislaţie UE.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor