Ce dezvăluie scăderea cifrei de afaceri în serviciile prestate populaţiei
Scăderea cifrei de afaceri în serviciile prestate populaţiei, anunţată de Institutul Naţional de Statistică (2,2% faţă de anul anterior) reprezintă un semnal de alarmă major, a remarcat analistul financiar Adrian Negrescu, adăugând că acest sector funcţionează ca un barometru extrem de sensibil al economiei reale.
"Când oamenii de rând o duc mai greu, primele tăieri de pe lista de cheltuieli se fac exact aici. Serviciile prestate populaţiei includ restaurantele, hotelurile, saloanele de înfrumuseţare, reparaţiile auto, turismul şi divertismentul. Principalul vinovat pentru această situaţie este scăderea puterii de cumpărare. Inflaţia din ultimii ani a erodat semnificativ veniturile reale ale familiilor. Românii sunt forţaţi să direcţioneze o mare parte din salarii către cheltuielile de bază, precum ratele la bănci, facturile la utilităţi şi alimente. Astfel, bugetul alocat pentru ieşirile în oraş, vacanţe sau îngrijire personală s-a micşorat drastic", a declarat Adrian Negrescu.
Potrivit analistului, un alt factor decisiv este creşterea preţurilor chiar în interiorul acestor servicii.
"Antreprenorii au fost loviţi din toate părţile. Au crescut costurile cu energia, preţurile materiilor prime s-au majorat, iar salariul minim pe economie a fost ridicat. Pentru a supravieţui, prestatorii de servicii au fost obligaţi să transfere aceste costuri în preţul final plătit de client. O cafea, o masă la restaurant sau un tuns au ajuns să coste mult mai mult decât în anii trecuţi, atingând un prag psihologic pe care mulţi clienţi refuză să îl mai treacă. Modificările fiscale repetate au avut şi ele un cuvânt greu de spus. Creşterea TVA-ului pentru industria HoReCa, pentru sălile de fitness sau pentru evenimentele culturale a scumpit artificial aceste servicii", a precizat Adrian Negrescu.
De asemenea, expertul a subliniat că taxarea mai dură a microîntreprinderilor a forţat multe mici afaceri să îşi restrângă activitatea sau să treacă o parte din încasări în economia subterană.
"În plus, apare şi un puternic factor psihologic. Într-un climat marcat de efectele inflaţiei, populaţia devine mult mai precaută. Oamenii preferă să economisească banii pentru zile negre. Ei renunţă la achiziţiile şi serviciile care nu sunt absolut necesare. Această prudenţă generalizată sugrumă pur si simplu fluxul de numerar din piaţa serviciilor. Este important de spus că serviciile reprezintă o componentă vitală a Produsului Intern Brut (PIB). Când acest motor încetineşte, impactul se resimte în întreaga arhitectură economică a ţării. Primul efect direct este frânarea creşterii economice. Economia României s-a bazat enorm pe consum în ultimii ani. Dacă românii nu mai consumă servicii, PIB-ul nu mai creşte în ritmul estimat de Guvern. Aceasta duce la o încetinire generală a economiei, fapt pe care l-am anticipat încă de acum 2 ani", a afirmat Adrian Negrescu.
Analistul a explicat că al doilea efect major loveşte bugetul de stat. O cifră de afaceri mai mică în servicii înseamnă automat mai puţini bani colectaţi din TVA şi din impozitul pe profit sau pe venit. În condiţiile în care România se luptă deja cu un deficit bugetar excesiv, aceste încasări ratate vor forţa statul fie să se împrumute şi mai mult, fie să inventeze noi taxe pentru a acoperi găurile.
"Un alt risc uriaş este pierderea locurilor de muncă. Sectorul serviciilor, în special cel HoReCa, este unul dintre cei mai mari angajatori din economie. Când încasările scad sub pragul de rentabilitate, patronii recurg la concedieri. Falimentul micilor afaceri de cartier va creşte rata şomajului şi va trimite o parte din forţa de muncă direct în asistenţă socială sau în afara graniţelor. Nu în ultimul rând, presiunea fiscală şi scăderea numărului de clienţi vor alimenta evaziunea fiscală. Pentru a evita falimentul, unii antreprenori vor fi tentaţi să nu mai emită bonuri fiscale. Munca la negru va deveni din nou o soluţie de supravieţuire pentru multe afaceri mici", a conchis Adrian Negrescu.
