Sindicaliştii din învăţământ îi cer lui Nicuşor Dan un proiect de reformă a sistemului educaţional

Reprezentanţii celor trei mari sindicate din educaţie au solicitat, miercuri, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Nicuşor Dan să iniţieze un proiect de reformă a sistemului educaţional, care să reunească experţi din zona universităţilor, institutelor de cercetare şi academiilor, care, împreună cu organisme de profil şi cu actori relevanţi ai mediului privat, să găsească "soluţii de succes" problemelor cu care se confruntă educaţia.

Tot astăzi în faţa Palatului Cotroceni a avut loc un protest al cadrelor didactice.

Revenind la scrisoarea deschisă, sindicaliştii îi cer preşedintelui să aducă în atenţia coaliţiei de guvernare următoarele revendicări:

* abrogarea măsurilor anti-educaţie luate prin Legea nr.141/2025 (creşterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora etc.);

* creşterea bugetului pentru educaţie şi pentru cercetare;

* recunoaşterea importanţei activităţii cadrelor didactice printr-o poziţionare corectă în proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar;

* menţinerea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025;

* lansarea imediată a competiţiilor naţionale de cercetare din finanţări interne;

* restabilirea integrală a burselor studenţilor;

* deblocarea soldurilor universităţilor pentru folosirea acestora în implementarea proiectelor europene şi la dezvoltarea instituţională;

* deblocarea angajărilor şi integrarea tinerilor performanţi în universităţi şi în cercetare.

Potrivit Federaţiei Naţionale Sindicale 'Alma Mater', Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţiei Sindicatelor din Educaţie 'Spiru Haret', actuala coaliţie de guvernare pune în pericol sectorul educaţiei şi cercetării ştiinţifice prin promovarea şi prin adoptarea unor măsuri financiar-contabile 'injuste şi nechibzuite, luate fără analize' economice de impact şi fără consultări publice ori cu organismele abilitate ale statului român.

"Vă reamintim că Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2025-2030. Independenţa şi solidaritatea: viziunea României pentru o lume în schimbare, document oficial al Administraţiei Prezidenţiale, adoptat în noiembrie 2025, defineşte securitatea naţională într-un sens cuprinzător, incluzând explicit dimensiunea 'educaţională, culturală, de sănătate, socială şi demografică' printre domeniile esenţiale pentru rezilienţa şi securitatea statului. Educaţia este, aşadar, recunoscută oficial ca parte a securităţii naţionale. În acest context, măsurile de reducere a finanţării educaţiei şi cercetării contrazic atât angajamentele electorale asumate, cât şi orientările strategice stabilite prin documentele oficiale ale Administraţiei Prezidenţiale. Subfinanţarea cronică nu este doar o problemă bugetară, ci devine o vulnerabilitate la adresa siguranţei statului român", transmit sindicaliştii.

În opinia acestora, este profund "nedrept şi periculos" pentru democraţie şi pentru viitorul european al ţării ca educaţia şi cercetarea, două domenii strategice, subfinanţate cronic, să fie transformate în pretinse cauze ale deficitului bugetar.

Ei susţin că sistemul de educaţie din România, atât cel preuniversitar, cât şi cel universitar, precum şi sistemul de cercetare, universitar şi neuniversitar, au nevoie de o transformare serioasă, profundă şi coerentă pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele şi pentru a deveni competitive la nivel internaţional.

De asemenea, consideră sindicaliştii, este necesară asumarea unui calendar public, multianual şi ferm al competiţiilor de granturi naţionale, împreună cu anunţarea transparentă a sumelor disponibile, după modelul altor ţări din vecinătate, unde nivelul şi continuitatea finanţării reprezintă condiţii esenţiale pentru performanţă şi pentru competitivitate.

"Considerăm imperativă obligarea Guvernului la rambursarea integrală şi urgentă către universităţi a sumelor restante aferente proiectelor de cercetare finanţate prin PNRR. Nerambursarea acestor fonduri apasă direct asupra bugetelor universităţilor, care sunt nevoite să acopere, din fonduri proprii, salariile cercetătorilor şi cheltuielile curente ale proiectelor, afectând grav echilibrul financiar al instituţiilor. În condiţiile în care multe dintre aceste proiecte se încheie în luna iulie, lipsa fondurilor pune în pericol îndeplinirea obiectivelor asumate şi compromite credibilitatea României în implementarea angajamentelor europene", subliniază sindicatele.

Conform sursei citate, a prezenta tăierile bugetare drept reformă este nu doar înşelător, ci extrem de periculos pentru viitorul economic al acestei ţări şi pentru democraţie.