Ce dezvăluie incidentul cu racheta rusească de croazieră căzută în Polonia despre apărarea aeriană NATO

O rachetă de croazieră lansată în timpul unui baraj rusesc asupra Ucrainei care a traversat Polonia în decembrie anul trecut, apoi a ajuns într-o pădure aflată la aproximativ 16 km de un centru de antrenament al NATO, a expus provocările cu care se confruntă Alianţa când vine vorba despre apărarea spaţiului său aerian, potrivit unui articol din WSJ.

Detaliile rachetei au rămas necunoscute publicului până în aprilie, când un localnic a găsit resturile în pădurea din afara oraşului Bydgoszcz, iar autorităţile locale au fost alertate. În Bydgoszcz se află Centrul de pregătire a forţelor comune al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, care desfăşoară antrenamente tactice pentru membrii alianţei.

În timp ce guvernul polonez a refuzat până în prezent să identifice resturile în aşteptarea unei investigaţii, analiştii de securitate şi oficialii occidentali spun că dovezile indică o variantă a KH-55, o rachetă de croazieră pe care Rusia a folosit-o pentru a păcăli sistemele de apărare aeriană ucrainene.

În noiembrie, Ministerul britanic al Apărării a raportat că Rusia lua rachete de croazieră mai vechi, concepute pentru a transporta arme nucleare, le dezbrăca de focoase şi apoi le lansa în Ucraina ca momeală.

Ambasada Rusiei la Washington, D.C. nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la acest incident.

Modul în care o rachetă rusă a pătruns în spaţiul aerian polonez şi a traversat mai mult de jumătate din ţară fără a fi interceptată a declanşat o anchetă în Polonia şi a provocat întrebări în interiorul NATO cu privire la modul în care ar trebui să răspundă la potenţiale ameninţări aeriene.

Racheta s-a prăbuşit în Polonia la aproximativ o lună după un incident separat, în care o rachetă ucraineană de apărare sol-aer s-a defectat şi a aterizat în apropierea oraşului Przewodów din sudul Poloniei, ucigând doi lucrători agricoli.

La 16 decembrie, Ucraina a alertat Polonia că forţele aeriene cu rază lungă de acţiune ale Rusiei operează în zonă, a declarat un oficial polonez pentru The Wall Street Journal. După ce radarul polonez a detectat un obiect care zbura în spaţiul aerian al ţării, două avioane de vânătoare F-15 ale Forţelor Aeriene americane cu baza în Polonia şi două MiG-29 operate de Polonia care zburau în zonă nu au reuşit să identifice racheta vizual sau cu radarele lor de bord, a declarat un oficial polonez.

În acea zi, vremea era dificilă, cu nori negri, ploaie îngheţată şi ceaţă, limitând vizibilitatea.

Casa Albă şi Pentagonul nu au răspuns la solicitările de comentarii cu privire la implicarea avioanelor americane în incident sau la racheta rusă.

După ce racheta a dispărut de pe ecranele radarelor, armata poloneză a stabilit că nu avea legătură cu un atac nuclear, biologic sau chimic, dar nu a efectuat niciodată o căutare extinsă a obiectului, a declarat oficialul polonez.

NATO nu are un protocol de căutare a resturilor după ce un obiect este detectat, a adăugat oficialul.

La 27 aprilie, Ministerul Apărării a anunţat că rămăşiţele unei rachete au fost găsite în pădurea de lângă Bydgoszcz, declanşând o controversă politică internă cu privire la motivul pentru care informaţiile despre o potenţială incursiune nu au fost publicate mai devreme. Guvernul polonez nu a confirmat că racheta a fost lansată din Rusia, dar oficialii polonezi au declarat că este posibil ca aceasta să fi deviat involuntar de la curs.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat la începutul acestei luni că SUA a luat legătura cu Polonia în legătură cu racheta şi că încearcă să afle mai multe informaţii.

În urma incidentului cu racheta din noiembrie, care a ucis doi lucrători agricoli, Germania s-a oferit să trimită sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Polonia. Acestea au început să sosească în Polonia abia în ianuarie, după prăbuşirea rachetei de croazieră ruseşti, şi sunt programate să se întoarcă în Germania în acest an din cauza aprovizionării limitate cu sisteme de apărare aeriană.

Rachetele de croazieră pot funcţiona defectuos dacă operatorii introduc coordonatele în mod incorect, dacă sistemele lor de la bord interpretează greşit terenul sau dacă o armată adversă emite semnale GPS false pentru a confunda instrumentele de navigaţie, o tactică folosită de Ucraina.

Dar chiar şi o rachetă care intră din greşeală pe teritoriul NATO riscă să declanşeze o potenţială escaladare.

Deşi capacitatea unei rachete străine de a lovi Polonia a ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea ţării de a-şi apăra spaţiul aerian, oficialul polonez a declarat că nu a existat nicio defecţiune operaţională. Orice lucru identificat pe radar este o ameninţare ce ar putea duce la o catastrofă, a spus oficialul polonez, amintind de doborârea în trecut a unor avioane de pasageri, cum ar fi zborul Ukraine International Airline, doborât deasupra Iranului în 2020.

"Nu poţi lua decizia de a-l doborî doar pe baza înregistrărilor radar", a spus oficialul.

Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a primit un raport intern privind racheta la începutul acestei luni, a refuzat să discute despre incident: "Tot ceea ce se discută acum în mass-media este doar o speculaţie".

Un oficial NATO a refuzat să comenteze incidentul cu racheta, dar a confirmat că Duda a vorbit cu secretarul general Jens Stoltenberg la începutul acestei luni, după ce au fost găsite rămăşiţele.

În afară de rachete, drone rătăcitoare au ajuns pe teritoriul vecinilor NATO ai Ucrainei. În aprilie anul trecut, o dronă fără pilot din epoca sovietică, încărcată cu bombe, a zburat până în Ungaria şi în Croaţia înainte de a se prăbuşi la aproximativ 150 de metri de un cămin universitar. Atât Ucraina, cât şi Rusia s-au acuzat reciproc pentru acest incident.