Ce cred românii despre ajutorul dat Moldovei? Cel mai nou sondaj INSCOP


Ultimele date al Barometrului Informat.ro - INSCOP arată că 72.8% dintre români consideră că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană (faţă de 56.3% în iulie 2015).
Potrivit directorului INSCOP Remus Ştefureac, în ultimii 10 ani, s-a înregistrat o creştere semnificativă a procentului celor care cred că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană.
Cred că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană: 69% dintre votanţii PSD, 85% dintre votanţii PNL, 79% dintre votanţii USR şi 72% dintre cei ai AUR, respectiv 76% dintre bărbaţi şi 70% dintre femei, 63% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 75% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 69% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 79% dintre cei peste 60 de ani, 62% dintre persoanele cu educaţie primară, 78% dintre cei cu educaţie medie, 73% dintre cei cu educaţie superioară, 76% din locuitorii din Bucureşti, 75% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 78% dintre cei din urbanul mic şi 68% din rural, respectiv 73% dintre angajaţii la stat şi 77% dintre cei care lucrează la privat.
Consideră că România NU face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană: 12% dintre votanţii PSD, 9% dintre votanţii PNL, 12% dintre votanţii USR şi 22% dintre cei ai AUR, respectiv 17% dintre bărbaţi şi 16% dintre femei, 28% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 13% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 18% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 12% dintre cei peste 60 de ani, 27% dintre persoanele cu educaţie primară, 13% dintre cei cu educaţie medie, 11% dintre cei cu educaţie superioară, 10% din locuitorii din Bucureşti, 14% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 15% dintre cei din urbanul mic şi 20% din rural, respectiv 19% dintre angajaţii la stat şi 14% dintre cei care lucrează la privat.

„Este o percepţie care reflectă îmbunătăţirea semnificativă a relaţiei bilaterale în ultimul deceniu, pe fondului sprijinului consistent al României pentru proiectul european al Republicii Moldova”, a afirmat sociologul Remus Ştefureac.
Pe de altă parte, creşte semnificativ şi ponderea celor care cred că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voinţa cetăţenilor şi a politicienilor din Basarabia de a merge pe drumul integrării, decât de ajutorul României sau al altor state europene, a precizat Ştefureac.
40.4% dintre respondenţi consideră că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de ajutorul României şi al altor state europene (faţă de 46% în iulie 2015). 50.9% cred că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voinţa cetăţenilor şi politicienilor din Republica Moldova de a merge pe drumul integrării (faţă de 40.5% în iulie 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.7%.
Consideră că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de ajutorul României şi al altor state europene: 48% dintre votanţii PSD, 41% dintre votanţii PNL, 38% dintre votanţii USR şi 46% dintre cei ai AUR, respectiv 40% dintre bărbaţi şi 41% dintre femei, 50% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 39% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 42% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 36% dintre cei peste 60 de ani, 49% dintre persoanele cu educaţie primară, 40% dintre cei cu educaţie medie, 31% dintre cei cu educaţie superioară, 35% din locuitorii din Bucureşti, 45% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 38% dintre cei din urbanul mic şi 40% din rural, respectiv 40% dintre angajaţii la stat şi 44% dintre cei care lucrează la privat.
Cred că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voinţa cetăţenilor şi politicienilor din Republica Moldova de a merge pe drumul integrării: 43% dintre votanţii PSD, 56% dintre votanţii PNL, 59% dintre votanţii USR şi 47% dintre cei ai AUR, respectiv 53% dintre bărbaţi şi 49% dintre femei, 45% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 53% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 47% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 56% dintre cei peste 60 de ani, 35% dintre persoanele cu educaţie primară, 54% dintre cei cu educaţie medie, 64% dintre cei cu educaţie superioară, 55% din locuitorii din Bucureşti, 48% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 56% dintre cei din urbanul mic şi 49% din rural, respectiv 55% dintre angajaţii la stat şi 50% dintre cei care lucrează la privat.

„Acest tip de percepţie atrage atenţia asupra importanţei istorice a votului de la alegerile parlamentare care va avea loc duminica viitoare, un vot esenţial pentru bunăstarea şi securitatea tuturor cetăţenilor din Republica Moldova. Investiţiile masive ale Rusiei în acţiuni hibride de destabilizare şi deturnare a orientării europene a Republicii Moldova confirmă importanţa crucială a scrutinului de duminică”, a explicat directorul INSCOP.