România testează interceptoare alimentate de inteligenţă artificială pe fondul creşterii ameninţării cu drone
La o bază românească cu vedere spre Marea Neagră, figuri camuflate îşi mijeau ochii către cer, iar dronele zumzăiau departe deasupra – testul final al unui sistem de apărare produs în SUA, bazat pe inteligenţă artificială, pe măsură ce conflictul din Ucraina vecină se apropie tot mai mult.
În centrul atenţiei s-au aflat interceptoarele de drone Merops realizate de compania Project Eagle a fostului CEO Google, Eric Schmidt, care vor fi puse în funcţiune în România „în câteva zile”, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruţă, citat de TVP World
Stat membru NATO şi al Uniunii Europene, România împarte o graniţă terestră de 650 km cu Ucraina şi a văzut în mod repetat drone ruseşti încălcându-i spaţiul aerian, în timp ce Moscova atacă porturile Ucrainei aflate chiar peste fluviul Dunărea.
„Ameninţarea este reală”
Pe fondul creşterii ameninţărilor reprezentate de drone pe flancul estic al NATO, statele se grăbesc să-şi consolideze apărarea aeriană.
„Ameninţarea este reală”, a declarat miercuri generalul-maior Arnoud Stallmann, adjunct al şefului de stat major la Comandamentul Aliat pentru Transformare al NATO, la poligonul de instruire pentru apărare aeriană Capu Midia, aflat la 80 km de linia frontului din Ucraina.
„Iar odată cu incursiunile dronelor în ţările aliate NATO, aveam nevoie de o soluţie pentru asta.”
România şi NATO au petrecut două săptămâni testând drone interceptoare, radare, senzori şi echipamente de bruiaj produse de companii private, punând totodată la încercare sistemele existente.
Merops, deja utilizat în Ucraina şi într-o altă ţară vecină, Polonia, include o bază de control la sol, lansatoare şi dronele sale interceptoare Surveyor, care pot opera autonom prin inteligenţă artificială şi radar, au declarat surse NATO.
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a descris testul drept parţial reuşit, după ce un interceptor a virat prea brusc la un moment dat şi a ratat ţinta.
El a spus că a fost impresionat de imaginile termice, de precizia radarului şi de modul în care a angajat ţintele.
Sistemul ar putea contracara ameninţările dronelor de-a lungul fluviului Dunărea, a spus Miruţă.
„Merops reduce numărul scenariilor pe care nu le putem gestiona.”
Apărarea aeriană a României include în prezent avioane de luptă F-16, sisteme Patriot, lansatoare de rachete HIMARS produse de Lockheed Martin, rachete sol-aer cu rază scurtă Chiron de origine sud-coreeană şi tunuri antiaeriene Gepard de provenienţă germană.
România şi Ucraina intenţionează, de asemenea, să producă în comun drone în cadrul noului mecanism de finanţare pentru reînarmare SAFE al Uniunii Europene.
