CCM cere Parlamentului mecanisme sancţionatorii pentru implicarea cultelor religioase în campaniile electorale

CCM a reţinut implicarea Bisericii Ortodoxe în desfăşurarea scrutinului prezidenţial şi a emis o Adresă Parlamentului prin care solicită instituirea unor mecanisme legale prompte prin care reprezentanţii cultelor implicaţi în campania electorală să poată fi pedepsiţi, iar activitatea cultului încetată.
Judecătorii Curţii Constituţionale din Moldova.
Judecătorii Curţii Constituţionale din Moldova. (constcourt.md)

În procesul de validare a alegerilor prezidenţiale care a avut loc la 13 decembrie, Curtea Constituţională a Moldovei (CCM) a acceptat argumentele candidatului la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova Maia Sandu privind implicarea agresivă în cadrul alegerilor prezidenţiale a reprezentanţilor Mitropoliei Moldovei, care au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob şi sexist în adresa sa. Curtea a menţionat că aceste fapte au fost de notorietate publică şi sunt confirmate de rapoartele observatorilor naţionali şi internaţionali. CCM a mai reţinut că un asemenea comportament este contrar prevederilor Constituţiei şi a emis o Adresă Parlamentului pentru ca reprezentanţii cultelor religioase implicaţi în campania electorală să poată fi sancţionaţi.

Potrivit hotărârii CCM, deşi niciuna dintre aceste pretenţii nu a făcut obiectul contestaţiei în instanţele de judecată până la ziua scrutinului prezidenţial, Curtea a ţinut să sublinieze că, potrivit articolului 31 alineatul (4) din Constituţie, cultele religioase sunt autonome şi separate de stat.

În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că păstrarea atitudinii neutre faţă de religie a fost instituită ca principiu de la fondarea statului Republica Moldova. În particular, s-a evitat preluarea unei religii de stat şi a fost interzisă orice ideologie oficială a statului. Astfel, s-a optat pentru consacrarea neutralităţii religioase şi promovarea pluralismului ca principii constituţionale. Acest fapt denotă că principiul laicităţii constituie parte a identităţii constituţionale a Republicii Moldova.

Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor Codului electoral şi Legii privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie, efectuarea agitaţiei electorale şi/sau susţinerea financiară sau materială a concurenţilor electorali, desfăşurarea de acţiuni prin care se încalcă Constituţia Republicii Moldova, constituie temeiuri pentru suspendarea activităţii cultelor religioase şi a părţilor lor. Activitatea cultelor religioase şi a părţilor lor componente poate fi suspendată pe cale judiciară, pe o perioadă de până la un an.

În cazul în care cultele religioase sau părţile lor componente desfăşoară acţiuni grave, activitatea acestora poate fi încetată pe cale judiciară. Ministerul Justiţiei are dreptul de a acţiona în instanţa de judecată cultele religioase sau părţile lor componente înregistrate pentru suspendarea sau încetarea activităţii acestora dacă prezintă dovezi concludente privind existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute de lege.

Curtea a constatat că toate autorităţile statului responsabile de procesul electoral şi activitatea cultelor religioase nu şi-au onorat obligaţia pozitivă de a împiedica şi sancţiona implicarea cultelor religioase in procesul electoral. Din aceste considerente, Curtea a emis o Adresă Parlamentului în vederea instituirii unor mecanisme sancţionatorii prompte şi imediate, inclusiv în ordine penală, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale.

Notabil este faptul că, la 14 decembrie, Igor Dodon a avut o întrevedere cu un sobor de preoţi ai Episcopiei Bălţi dar şi cu Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Markel care în turul doi al scrutinului prezidenţial, într-o conferinţă de presă a îndemnat enoriaşii să nu o voteze pe Maia Sandu deoarece ar fi un "pericol pentru biserică".

"Una din priorităţile mele în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova va fi păstrarea valorilor creştin-ortodoxe, care reprezintă fundamentul spiritual al statalităţii şi identităţii noastre", a scris Igor Dodon pe contul său de socializare unde a publicat mai mute poze de grup cu reprezentanţii Mitropoliei Moldovei.

Menţionăm că potrivit contestaţiei liderului Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), contrar prevederilor legale, mai mulţi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova au intervenit abuziv in procesul de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova îndemnând enoriaşii, prin chemări ameninţătoare, prin informaţii defăimătoare şi care nu corespund adevărului, să voteze pentru contracandidatul său.

În sprijinul alegaţiilor sale, contestatara a invocat declaraţia din 27 octombrie 2016 a lui Cantarean Nicolae (Mitropolit al Chişinăului şi al Întregii Moldove Vladimir), conferinţa de presă organizată de 4 reprezentanţi ai Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove, instigaţi de către Mihăescu Nicolae (episcop Markel), instigarea călugărului Nicolae de la Mănăstirea Japca, afişarea în public a contracandidatului în compania reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe din Moldova sau în încinta lăcaşurilor de cult.