Cazurile Bulai-Pieleanu. Şefa REPER le "ceartă" pe Deca şi Gorghiu, care joacă "ping-pong" cu proiectul privind hărţuirea sexuală

În timp ce Parchetul adună probele în cazul Bulai şi apar noi sesizări de hărţuire sexuală la SNSPA împotriva sociologului Marius Pieleanu, Guvernul dă dovadă de iresponsabilitate şi îşi pasează răspunderea între ministere pentru noul cadru legislativ privind combaterea hărţuirii în universităţi, a acuzat partidul REPER.

REPER a atras atenţia că, deşi Ministerul Educaţiei propune redefinirea conceptului de hărţuire sexuală şi acceptarea sesizărilor anonime ce conţin elemente şi indicii ale unei hărţuiri sau agresiuni sexuale, Ministerul Justiţiei continuă să se opună acestor modificări, invocând obstacole tehnico-legislative şi potenţiale abuzuri.

"Sunt două femei la conducerea Ministerului Educaţiei şi Ministerului Justiţiei. Faptul că acestea îşi pasează răspunderea cu privire la un cadru legislativ care să ne permită să ne simţim în siguranţă în universităţi, în şcoli, la locul de muncă, atunci când este atât de evident că abuzul şi hărţuirea sexuală sunt acolo şi distrug destine, este de neacceptat. Nu există niciun fel de dificultăţi atunci când există voinţă politică. Dacă un avertizor de integritate poate sesiza anonim, atunci poate şi o victimă. Vorbim despre o potenţială infracţiune.

Mesajul meu către doamnele ministre este că ce se întâmplă acum este despre fiecare dintre noi. Nimeni nu beneficiază de protecţie absolută, nici măcar ele. Să aibă curaj şi să acţioneze în consecinţă. Dacă nu facem pasul acesta acum, în lumina unor dezvăluiri fără precedent, nu ştiu când şi dacă îl vom mai face. Datoria lor e să lupte pentru o Românie sigură, nu singură şi abandonată de cele şi cei care ar trebui să îi garanteze siguranţa şi dreptatea", a declarat Ramona Strugariu, copreşedintă REPER.

Formaţiunea aminteşte că a modificat Codul Penal şi a introdus explicit pedepse mai aspre pentru "pretinderea de favoruri" sexuale în şcoli şi universităţi, de către cadrele didactice asupra elevilor şi studenţilor, prin proiectul de lege iniţiat de deputatul Cătălin Teniţă.

Proiectul viza cinci modificări esenţiale:

- reglementarea hărţuirii sexuale oriunde se întâmplă, nu doar la locul de muncă;

- reglementarea hărţuirii sexuale care se petrece o singură dată, în cazuri grave, nu doar a faptei de hărţuire în mod repetat (aşa cum prevede Codul Penal acum);

- agravantă pentru hărţuirea sexuală la locul de muncă;

- reglementarea hărţuirii sexuale în şcoli şi universităţi (formă agravată);

- începerea urmăririi penale din oficiu, fără plângere prealabilă, în cazul când fapta se întâmplă în şcoli şi universităţi.

"Doar două dintre acestea au fost adoptate. Femeile din acest Guvern trebuie să facă pasul, cu mult curaj, acum, pentru un cadru legislativ mai sever cu abuzatorii şi care să asigure, în acelaşi timp, formarea obligatorie a elevilor, studenţilor şi a cadrelor didactice pentru a preveni abuzul şi hărţuirea, informarea părinţilor, protejarea şi consilierea victimelor, precum şi crearea unor canale sigure pentru raportarea acestor comportamente infracţionale", a transmis REPER.