Cazul fraudelor bancare de 22 de milioane de euro: Ce avere are directorul Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM

Aurel Şaramet, directorul general al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), învinuit în cazul fraudelor bancare de 22 de milioane de euro, are terenuri, case în Bucureşti şi în Snagov, dar şi numeroase bijuterii, tablouri şi o colecţie numismatică în valoare de 97.000 de euro şi a acordat unor persoane împrumuturi de 259.000 de lei.

Prin Ministerul Economiei, statul este unicul acţionar al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, care garantează creditele acordate de băncile comerciale în limita a maximum 80%.

Conform declaraţiei de avere din iunie 2012, Şaramet are un teren intravilan de peste 200 de metri pătraţi în Bucureşti, cumpărat în 2003, mai are 2,25 de hectare de teren agricol în judeţul Constanţa, achiziţionate în 2004 şi 14 hectare de teren extravilan, din altă categorie decât cel agricol, forestier sau luciu de apă, zona în care se afla acestea fiind ştearsă din formular.

Aurel Şaramet mai are trecute în declaraţia de avere o casă în Bucureşti, de 272 de metri pătraţi, şi una la Snagov, de 372 de metri pătraţi, ambele dobândite în 2002. În aceeaşi declaraţie Şaramet mai are trecute o casă de 164 de metri pătraţi în Bucureşti, cumpărată în 1995, şi o casă de vacanţă de 77 de metri pătraţi în judeţul Prahova, la ambele figurând ca titular Vladimir Şaramet.

El mai are două autoturisme Mercedes şi un Ford Fiesta, bijuterii de 9.500 de euro, achiziţionate începând din anul 2000, o colecţie numismatică de 19.500 de euro şi tablouri de 68.000 de euro.

Fostul director general la stat mai are două depozite în lei la ATE Bank şi la Alpha Bank, deschise în 2000, totalizând 2.270.600 de lei.

La averea sa la capitolul bani se adaugă şi sumele cu care i-a împrumutat cu 59.000 de euro pe Liviu Şaramet şi cu câte 100.000 de lei pe Luiza Sucalus şi pe Carolina Ganea.

Şaramet deţine acţiuni la Oncomed Clinic SA şi la Socet SA, dar are şi acţiuni în valoare de 40.706 lei la Fondul Proprietatea şi de 5.546 de lei la Prospecţiuni SA.

Aurel Şaramet mai are trecută în declaraţia de avere şi o datorie de 105.000 de euro către SC Beton Construct, scadentă în 2014.

De la locul de muncă la stat, în 2011, Şaramet a obţinut din salariu un venit total de 822.318 lei şi peste 80.000 de lei din închirierea unui imobil în strada Dionisie Fotino.

Şaramet a mai "ciupit" ceva bănuţi şi din colaborări cu FNGCIMM filiala Sfântu Gheorghe (membru CA), cu Fondul Român de Contragarantare (membru în Consiliul de supraveghere), cu Small Finance SA (membru CA) şi cu Socet SA (membru în Consiliul de supraveghere), Aurel Şaramet a obţinut 49.004 lei, 90.000 de lei, 173.054 de lei şi 4.224 de lei.

Aurel Şaramet, suspendat din funcţie

În urma anchetei iniţiate de DIICOT, directorul general al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM Aurel Şaramet a fost suspendat din funcţie.

În cazul celor trei angajaţi ai Ministerului Economiei cercetaţi în acelaşi dosar, ministrul a decis încetarea activităţii în funcţiile ocupate.

"În cazul domnului Aurel Şaramet, au fost demarate procedurile de suspendare din funcţia deţinută în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM. Ministrul Economiei a dispus încetarea activităţii în funcţiile ocupate de celelalte trei persoane implicate în dosarul anchetat de DIICOT, urmând să dispună suspendare lor în situaţia în care DIICOT va lua măsura arestării preventive", se precizează într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Prin Ministerul Economiei, statul este unicul acţionar al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, care garantează creditele acordate de băncile comerciale în limita a maximum 80%.

Începând de marţi, DIICOT investighează 100 de persoane, într-un caz de fraude bancare estimate la 22 de milioane de euro, suspectate că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării.

Alt acuzat, Mihai Grigoroiu, învinuit şi el în cazul fraudei bancare de 22 de milioane de euro, fusese numit recent în funcţia de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.

Conform unui comunicat al Ministerului Economiei, a fost decisă încetarea activităţii din funcţiile ocupate şi a altor trei angajai ai instituţíei - Mihai Grigoroiu, Roşu Cătălin Ionuţ şi Atanasiu Andrei.

Aproape 100 de persoane anchetate de DIICOT

Aproape 100 de persoane au fost aduse la audieri în cazul unei fraude bancare de 22 de milioane de euro, după ce anchetatorii au descins joi dimineaţă la locuinţele a 50 de suspecţi şi la sediile societăţilor acestora din Bucureşti, Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.

"Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti şi Biroul Teritorial Călăraşi, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Bucureşti au procedat la destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 48 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor. În acest sens, la data de 1 noiembrie 2012, procurorii DIICOT au efectuat un număr de 50 de percheziţii domiciliare la locuinţele învinuiţilor precum şi la sediile unor societăţi comerciale din municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu", se arată într-un comunicat al DIICOT.

Suspecţii sunt acuzaţi că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii de utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării, informează DIICOT.

Şefii reţelei sunt Aurel Şaramet, director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Claudiu Cercel - Duca, vicepreşedinte al unei unităţi bancare, Mihai Grigoroiu, Roşu Cătălin Ionuţ şi Atanasiu Andrei, angajaţi la Ministerul Economiei şi Diaconescu Florian Dragoş.

În perioada 2010-2012, membrii grupării au săvârşit fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.

După încheierea audierilor, vor fi stabilite măsurile care se vor lua împotriva celor implicaţi în acest caz.