Căutând o „nouă mâncare de morcovi” pentru Europa

'Les carottes sont cuites' - morcovii s-au fiert. Acesta nu este în îndemn la degustarea mâncării dintr-un restaurant de lux, ci descrierea funeraliilor politice şi a amărelii unei mâncări care se află pe foc. Fraza aparţine premierului francez aflat la sfârşit de mandat Francois Fillon. Comentariul lui este echivalentul culinar al expresiei 'Jocul s-a sfârşit' şi acest verdict, rostit cu două săptămâni în urmă, presupune că anturajul lui Nicolas Sarkozy ştia la ce să se aştepte cu mult înainte de noaptea alegerilor, subliniază site-ul canadian de ştiri CBC.

Pierzând alegerile în faţa liderului socialist Francois Hollande, Sarkozy abia a evitat un nou record ruşinos: el a devenit preşedintele cu cel mai scurt mandat din istoria celei de-a Cincea Republici. Acest titlu este păstrat încă de Georges Pompidou, însă acesta a părăsit fotoliul prezidenţial coborând în mormânt, murind de cancer la finalul mandatului său de cinci ani. Pompidou era popular şi a fost regretat. Sarkozy nu se bucură de popularitate şi nimeni nu-i va duce dorul.

Însă, potrivit CBC, votul din Franţa nu a devenit o sentinţă doar pentru 'Sarkozy răsfiert' - o astfel de 'mâncare de morcovi' fierbe acum în toată Europa. Alegerile de duminică din Grecia au stârnit mari emoţii: cele două mari partide de coaliţie, care se pronunţau pentru apărarea euro şi pentru măsuri economice ferme, au primit mai puţin de o treime din voturi. În Spania şomajul a atins cote maxime şi au loc proteste săptămânale. În Olanda vor fi noi alegeri, însă abia în septembrie, cu toate că guvernul a demisionat în aprilie.

Elementul care leagă toate aceste evenimente este Europa. Mai exact, Europa cancerului german Angela Merkel: o Europă în care germanii dictează, care îşi strânge dureros cureaua, în care au loc reduceri de cheltuieli şi se fac auzite apeluri la reduceri ulterioare.

În cercul ţărilor care înconjoară Germania, ceea ce a început ca un acord ursuz cu prezentata realitate a pieţelor financiare, s-a transformat într-o mâncare amară, cu bucăţi care în mod evident nu pot fi digerate de alegătorii din UE.

În campania sa electorală, Hollande a atacat direct aşa-zisa 'abordare Merkozy' faţă de economia europeană. De fapt, mai corectă ar fi denumirea de 'abordare Merkel', la care, aflat în căutare de soluţii, Nikolas Sarkozy a aderat fără să stea prea mult pe gânduri. 'Abordarea Merkel' este simplă: reducerea cheltuielilor, pentru ca deficitul bugetului de stat să nu depăşească 3% din producţia naţională. Astfel, datoria de stat va putea fi redusă treptat, scutind Germania de grijile pentru acordarea de ajutor financiar altor guverne şi bănci.

Înainte de ultimele alegeri din ţări ale UE, 25 şi 27 de ţări ale Uniunii au semnat un asemenea acord. Doar Marea Britanie şi Cehia au refuzat să semneze. Însă, apoi Hollande a declarat că, dacă va deveni preşedinte al Franţei, va cere revizuirea acordului. Europa are nevoie nu de măsuri drastice de economisire, ci de creştere economică, a subliniat Hollande.

Iniţial, 'îndrăzneala' lui Hollande a fost întâmpinată de furie şi ironii. Furia a fost exprimată de Merkel, iar ironiile - de Sarkozy. Merkel a fost atât de furioasă, încât s-a deplasat în februarie la Paris, pentru a lua, într-un interviu comun cu Sarkozy, poziţie împotriva lui Hollande. La acea dată, consilierii ei lansaseră informaţia că Merkel a refuzat chiar să discute cu Hollande înainte de alegeri. În ceea ce-l priveşte pe Sarkozy, acesta a formulat afirmaţii negative referitor la oponentul său, subliniind că acesta este naiv din punct de vedere economic.

Problema este că 'planul Merkozy' a creat haos în întreaga Europă, subliniază CBC. În Grecia, măsurile dictate de germani au făcut ca economia greacă, deja afectată de declin, să se prăbuşească în hău. Majorarea impozitelor şi reducerea salariilor au dus la scăderea cu 20 la sută a producţiei greceşti. Potrivit datelor oficiale, şomajul a ajuns la 21 la sută, iar potrivit celor neoficiale - la o treime din forţa aptă de muncă.

Furia a devenit principalul element al discursurilor politice din Grecia. Pe străzi s-au desfăşurat demonstraţii violente, iar parlamentul de la Atena a devenit o cetate în asediu. În alegerile de duminică forţele de extremă stânga şi cele de dreapta neonaziste au primit un număr substanţial de voturi.

Măsurile economice drastice au dus deja la prăbuşirea altor guverne din Europa: în Spania, Irlanda şi Olanda. Cu toate acestea, suferinţele nu încetează. Grecii urmează să facă reduceri de cheltuieli de încă 20 de miliarde. Şomajul din Spania este de circa 25 la sută, iar în rândul tinerilor - de 45 la sută, cifre mai mari decât în timpul Marii Depresii din SUA din anii 1930. În Olanda, guvernul de coaliţie s-a destrămat şi a fost nevoit să demisioneze atunci când a încercat să facă reduceri de 18 miliarde, pentru a scădea deficitul bugetar al ţării de la 4,6% la miraculoasele 3%.

În această criză de măsuri economice drastice a devenit clar un lucru: nemulţumirea provocată de problemele economice s-ar putea transforma în furie împotriva sistemului politic, iar această furie ar putea face mult rău, aducând la putere forţe extremiste.

Pentru noul preşedinte francez, precum şi pentru liderii ţărilor vecine, actuala 'mâncare din măsuri economice drastice' este într-adevăr amară la gust şi, probabil, va trebui înlocuită cu ceva mai digerabil. Însă, la momentul actual nu este deloc clar unde va fi găsită o nouă reţetă pentru sistemele economice şi pentru Europa, o reţetă pe care alegătorii vor fi în stare să o digere, conchide site-ul canadian.