Care sunt concluziile Comisiei de la Veneţia despre măsurile luate de USL la suspendarea preşedintelui

În opinia sa privind România, Comisia de la Veneţia apreciază că evenimentele de astă-vară au arătat că o coabitare între preşedinte şi premier nu poate fi uşor susţinută de cadrul constituţional, iar reforma Constituţiei trebuie să clarifice competenţele celor doi, în principal privind politica externă.

Referitor la raportul Comisiei de la Veneţia despre criza politică de la Bucureşti din vara acestui an, membrii comisiei i-au găsit pe membrii USL vinovaţi pentru toate capetele de acuzare.

USL, vinovată pentru toate capetele de acuzare

Raportul a stabilit că USL a încălcat principiile constituţionale şi ale statului de drept în cazul revocării Avocatului Poporului, a preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, folosirii ordonanţelor de urgenţă pentru a lipsi de puteri Curtea Constituţională şi pentru a anula cvorumul la referendumul pentru demiterea preşedintelui, precum şi în cazul suspendării în sine.

S-a anunţat din timp că raportul va fi publicat după data de 9 decembrie, fiind stipulat clar că această decizie a fost luată pentru a nu influenţa alegerile parlamentare.

Opinia Comisiei de la Veneţia a fost solicitată în iulie de către premierul Victor Ponta - cu referire la ordonanţele de urgenţă emise de Guvern cu privire la amendarea legii referendumului şi legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, dar şi privitor la părerea secretarul general al Consiliului Europei privind compatibilitatea acţiunilor Guvernului şi Parlamentului cu principiile constituţionale şi statul de drept.

Despre necesitatea modificării Constituţiei

Comisia de la Veneţia prezintă totodată în raportul său şi o serie de recomandări privind modificarea Constituţiei, făcând referire, pe lângă clarificarea competenţelor şefului statului şi ale primului-ministru, şi la procedura de suspendare a preşedintelui.

"Procedura privind suspendarea preşedintelui face confuzie între responsabilitatea politică şi cea juridică. Are tendinţa sa îl facă pe preşedintele responsabil politic în faţa Parlamentului şi electoratului, deşi motivele pentru o demitere sunt formulate într-o manieră care invocă responsabilitatea legală. Rolul Curţii Constituţionale în această procedură este de asemenea mai degrabă neclar. Dacă este menţinută, procedura de la Art. 95 privind suspendarea preşedintelui ar trebui transformată în mod clar privind responsabilitatea legală, iniţiată de Parlament şi decisă de o curte de judecată", relevă Opinia Comisiei de la Veneţia.

Comisia de la Veneţia consideră, de asemenea, că "seria de măsuri adoptate de Guvern şi Parlament în iulie într-o succesiune rapidă care au condus la schimbarea din funcţie a Avocatului Poporului, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, schimbarea procedurilor privind referendumul de suspendare a preşedintelui şi suspendarea propriu-zisă a acestuia, luate individual dar şi ca întreg, sunt problematice din punct de vedere constituţional şi al statului de drept".

Comisia se declară totodată îngrijorată în particular şi "de recurgerea extinsă la ordonanţe de urgenţă guvernamentale - atât de către actuala, dar şi precedentele majorităţi - care prezintă un risc pentru democraţie şi statul de drept în România".

Conform Comisiei de la Veneţia, evenimentele din România şi mai multe dintre declaraţiile făcute recent demonstrează o "îngrijorătoare lipsă de respect între reprezentanţii instituţiilor de stat pentru statutul celorlalte instituţii ale statului, inclusiv Curtea Constituţională ca garant al supremaţiei Constituţiei".