"Care este boala României?" Profesor universitar de economie pune "diagnosticul"
În condiţiile în care politicienii vorbesc despre necesitatea creşterii taxelor concomitent cu reducerea cheltuielilor, profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan opinează că această "viziune contabilicească, reducţionistă" nu reprezintă o reţetă de dezvoltare şi nici vreo soluţie miraculoasă.
Potrivit lui Glăvan, dacă această reţetă va fi aplicată, economia României va fi grav afectată, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Greciei. Economistul susţine că boala României este irosirea resurselor în sectorul public şi că soluţia pentru ieşirea din impasul în care se află ţara constă în eficientizarea acestui sector.
Redăm mai jos postarea lui Glăvan:
"CREŞTEREA TAXELOR, REDUCEREA CHELTUIELILOR
Perechea asta nu reprezintă o reţetă de dezvoltare. Este, de fapt, ce s-a întâmplat şi în 2010 pe timpul lui Boc, ce s-a întâmplat în Grecia şi în alte state care au aplicat viziunea 'contabilicistă', reducţionistă, a FMI. Rezultatul nu poate fi diferit. Dacă ne uităm la Grecia, după ce a aplicat această reţetă are două decenii pierdute; PIB/locuitor încă nu a ajuns la nivelul înregistrat în 2008. Reţeta va afecta serios economia României. Voi explica de ce.
Care este boala României? Irosirea de resurse în sectorul public. Care trebuie să fie soluţia? Eficientizarea sectorului public, reducerea risipei, care să elibereze resurse pentru sectorul privat. Se întâmplă asta acum în România? Nu.
Ce se întâmplă acum în România şi ce s-a întâmplat în Grecia şi ce s-a întâmplat şi în 2010 în România* este că statul a redus cheltuielile publice simultan cu faultarea sectorului privat. Adică a economisit banul public, însă a avut 'grijă' să îngroape sectorul privat. A eliberat resurse din sectorul public, însă nu a permis absorbţia acestora în sectorul privat. Dacă măreşti considerabil taxele, atunci sectorul privat nu are cum să absoarbă aceste resurse.
Cel mai simplu exemplu este cel referitor la forţa de muncă. Reducerea personalului din sectorul public ar trebui urmată de creşterea angajării în sectorul privat. Asta înseamnă să muţi resursele. Asta înseamnă să închizi robinetul risipei, care împiedică economia să îşi atingă potenţialul. Însă dacă simultan măreşti poverile pe sectorul privat, atunci vei genera un blocaj. Cine să creeze locuri de muncă pentru a le compensa pe cele pierdute la stat? Antreprenorii care vor avea de plătit cele mai mari taxe din regiune?! Este absurd.
Efectul aceste politici mioape de stabilizare a finanţelor publice dăunează creşterii economice şi bunăstării generale. Altfel spus, România ia acum nişte pastile care au efecte adverse cât se poate de serioase.
La antipozi, vedem Argentina. Acolo, un economist mai deştept a reuşit să ducă ţara de la hiperinflaţie la stabilitate monetară şi să elimine deficitul bugetar într-un singur an de zile, realizând una din cele mai acute macrostabilizări şi ajustări bugetare din istoria omenirii, fără să afecteze creşterea economică, practic. Rara avis.
Asta este diferenţa dintre cineva care se uită doar la buget şi cineva care se uită la economie în ansamblu. Asta e diferenţa între nişte conţopişti financiari şi cineva care stăpâneşte ştiinţa economică.
Economia nu este sortită să băltească. Economia nu este sortită să aibă decenii pierdute. Economia nu este sortită să crească anemic sau să intre în recesiune, în contextul celui mai mare ajutor extern din istorie. Acestea sunt efectele intervenţionismului, ale politicilor greşite. Dacă torni sare la rădăcina unui pom, el se va chinui să crească - e atât de simplu. Şi nu poţi să spui că torni sare de dragul lui, ca să-l scapi de nişte omizi sau de mai ştiu eu ce.
* Comparaţia cu momentul 2010 nu este perfectă, dar rămâne valabilă. În 2010 sectorul privat venea după o expansiune nesustenabilă, după un bubble provocat de creditarea artificial de ieftină. Contracţia lui era inevitabilă. De fapt, în 2010 România avea de rezolvat, simultan, o dublă problemă de alocare: mutarea resurselor de la stat la privat şi mutarea resurselor din sectoarele putrede ale sectorului privat către cele eficiente. Prin comparaţie, astăzi sectorul privat nu este supra-extins. Din contră, el a suferit mai multe creşteri de taxe şi este deja comprimat", scrie pe Facebook Glăvan.
