Care este arma secretă a olandezului ‘Iceman’ pentru a rezista la frigul extrem? (video)

Wim Hof nu este un om obişnuit. În lumea sporturilor extreme este cunoscut ca The Iceman şi nu întâmplător. Acest aventurier olandez, care aleargă desculţ pe zăpadă încă din adolescenţă, a rezistat mai mult de şase minute în apă la Polul Nord, este deţinătorul recordului mondial pentru cea mai lungă durată a unei imersii într-o cuvă plină cu gheaţă: 1 oră, 52 minute, 42 secunde, a urcat la peste 7.000 de metri pe Everest în pantaloni scurţi (o rană la picior l-a împiedicat să continue), iar în acelaşi echipament a alergat un maraton în Finlanda, dincolo de Cercul Polar de Nord, la temperaturi de aproximativ -20 grade Celsius.

Rezistenţa lui este surprinzătoare. Are până la 26 de recorduri mondiale de rezistenţă prelungită la frig. Wim Hof relatează în cartea sa Becoming the Iceman, publicată în 2011, că abilitatea lui se datorează unui set de tehnici de respiraţie şi meditaţie care îi permit să intre în starea de hiperventilaţie indusă.

Ceea ce nu studiase nimeni până în prezent, era modul în care răspunde creierul său în timp ce corpul este expus la o astfel de „tortură” termică. De aceea, profesorii de la Facultatea de Medicină de la Wayne State University şi-au propus să descopere ce mecanisme se declanşează în creier care îi permit să aibă această rezistenţă surprinzătoare.

Otto Muzik şi Vaibhav Diwadkar l-au invitat pe Hof să participe la un studiu - publicat în revista NeuroImage - în care a fost testată capacitatea de termoreglare a olandezului The Iceman în timpul expunerii la frig. Rezultatele studiului arată că "uimitorul" proces mental pe care îl urmează Wim Hof ​​generează "creşteri intense de activitate" într-o zonă care, în mod normal, este nefolosită de creier.

Timp de trei zile, Muzik şi Diwadkar l-au îmbrăcat pe olandez într-un costum special proiectat chiar de ei, capabil să reducă temperatura corpului la niveluri de hipotermie, prin pomparea de apă rece. Au folosit rezonanţă magnetică şi tomografie pentru a-i studia capul şi corpul. Datele au fost comparate cu cele ale unui grup de persoane "normale".

Metoda folosită de Wim Hof ​​a făcut ca temperatura pielii să rămână relativ neschimbată la expunerea la frig. Ba chiar mai mult, în unele cazuri, nici măcar nu se răcea. Oamenii de ştiinţă cred că acest lucru se datorează hiperventilaţiei induse care îi permite să genereze căldură, aceasta la rândul ei se disipă în ţesutul pulmonar şi încălzeşte sângele care circulă în capilarele pulmonare.

„Reglarea deliberată a temperaturii pielii şi, implicit, a temperaturii corpului, chiar şi atunci când organismul este stresat de frig, este un fenomen neobişnuit şi poate explica rezistenţa la îngheţ”, explică într-o declaraţie Muzik, profesor de pediatrie, neurologie şi radiologie.

Dar a existat o constatare şi mai surprinzătoare. Studii anterioare au condus experţii de la Wayne State University să examineze o regiune a creierului cunoscută sub numele de „insula anterioară”, unde se află centrii de termoreglare superiori. „Ne aşteptam ca The Iceman să arate activări semnificative în această regiune”, spune el. Cu toate acestea, nu a fost aşa.

„În schimb am observat diferenţe mai substanţiale într-o regiune numită PAG - substanţa cenuşie periapeductală (substanţa cenuşie din jurul apeductului Silvius) - materia cenuşie situată în apropiere de mezencefal, în trunchiul encefalic superior. Această zonă este asociată cu mecanismele creierului pentru controlul durerii senzoriale şi se bănuieşte că exercită acest control prin eliberarea de opiacee şi canabinol”, a adăugat Muzik.

Datele înregistrate au condus oamenii de ştiinţă să creadă că metoda inventată de Hof ajută la reglarea temperaturii pielii într-o anumită măsură, după care aceasta se extinde la corp. Dar nu numai atât. „Ipoteza este că, prin generarea unui răspuns analgezic indus datorat stresului în PAG, Wim Hof poate elibera spontan opioide şi canabinoide în creier, ceea ce creează un sentiment de bunăstare, controlează starea de spirit şi reduce anxietatea”, spun ei.

„Practica utilizată de olandez poate conduce la modificări tonice ale mecanismelor cerebrale autonome, care ar putea avea implicaţii în gestionarea afecţiunilor medicale, de la boli ale sistemului imunitar la tulburări psihice inexplicabile, cum ar fi tulburări ale stării de spirit şi anxietate", a explicat Diwadkar.

Articol ştiinţific de referinţă: Science: “Brain over body”–A study on the willful regulation of autonomic function during cold exposure

Mai multe informaţii aici.