Cancelarul german Friedrich Merz: Statul social nu mai este sustenabil din punct de vedere financiar

Statul social german nu mai este sustenabil din punct de vedere financiar, a declarat, sâmbătă, cancelarul Friedrich Merz, potrivit The Telegraph.

Merz a pledat pentru o reevaluare fundamentală a sistemului de beneficii, în condiţiile în care cheltuielile continuă să depăşească recordul de anul trecut de 47 de miliarde de euro.

„Statul social, aşa cum îl avem astăzi, nu mai poate fi finanţat cu ceea ce ne putem permite economic”, a spus liderul german în cadrul unei reuniuni a conferinţei de partid la nivel de land desfăşurată sâmbătă.

Cândva campion al exporturilor în Europa, economia Germaniei a încetinit dramatic din 2017, cu un PIB în creştere de doar 1,6% de atunci, comparativ cu 9,5% în restul zonei euro.

Economia Germaniei s-a contractat cu 0,2% anul trecut, după un declin de 0,3% în 2023 – prima dată de la începutul anilor 2000 când economia a regresat doi ani la rând.

Producţia industrială a scăzut sub coaliţia de stânga „semafor” condusă de Olaf Scholz şi continuă să se prăbuşească sub noul guvern, cu PIB-ul în scădere cu 0,3% în al doilea trimestru din 2025.

Între timp, cheltuielile pentru asistenţă socială au explodat şi sunt pe cale să crească şi mai mult anul acesta, pe măsură ce populaţia Germaniei îmbătrâneşte şi şomajul creşte. Deşi majoritatea beneficiarilor sunt cetăţeni germani, un număr mare sunt cetăţeni non-germani.

Avertismentul sumbru al cancelarului german va alimenta îngrijorările legate de starea precară a finanţelor Marii Britanii. În ciuda preocupărilor lui Merz, problemele financiare ale Germaniei pălesc în comparaţie cu cele ale Regatului Unit.

Cu 62,5%, datoria Germaniei ca procent din produsul intern brut (PIB) este una dintre cele mai scăzute din zona euro şi mult sub cea a Marii Britanii, de 96,3%.

Cheltuielile mai mari pentru asistenţă socială, în special pentru beneficii de dizabilitate în Marea Britanie, au contribuit la plasarea datoriei Regatului Unit la un nivel de cinci ori mai mare decât media lumii dezvoltate.

Datoria Germaniei ar putea fi mai mare

În Regatul Unit, cheltuielile pentru asistenţă socială costă aproximativ 10,8% din PIB, cu plăţi de asistenţă socială de aprox. 385 miliarde € în acest an, ajungând la aprox. 440 miliarde € în următorii cinci ani. Pensiile sunt factorul principal – prognozate să crească de la aprox. 188 miliarde € anul acesta la aprox. 215 miliarde € până în 2030.

Pensiile de stat din Marea Britanie sunt mult mai mici decât în Germania şi reprezintă aproximativ 5,1% din PIB. În Germania, în schimb, doar pensiile de stat însumează aproximativ 12% din PIB, potrivit Eurostat. Beneficiile pentru familii şi copii au adăugat încă 3,4%.

Totuşi, Regatul Unit are o factură mai mare pentru beneficiile de dizabilitate, care au costat aprox. 42 miliarde € în 2023-24, dar care vor ajunge la aprox. 66 miliarde € în 2029-30. Aceasta înseamnă o creştere de 56% în şase ani sau aproximativ 8% pe an – mult peste rata inflaţiei.

Germania are implementată aşa-numita „frână a datoriei”, care limitează cât poate împrumuta guvernul pentru a-şi finanţa planurile de cheltuieli.

Opiniile lui Merz privind statul social sunt susceptibile să provoace nemulţumiri în rândul partenerilor săi de coaliţie din Partidul Social-Democrat (SPD), de care depinde pentru o majoritate fragilă în Bundestag.

SPD s-a considerat de obicei apărător al statului social, dar Merz, fost avocat corporatist cu puţină experienţă de guvernare, a declarat că nu se va lăsa descurajat de nemulţumirile din partid atunci când vine vorba de reforme necesare.

Cancelarul german a adăugat că nu este mulţumit de ceea ce a realizat guvernul său până acum, spunând: „Să arătăm împreună că schimbările şi reformele sunt posibile.”

El a cerut atât SPD, cât şi Uniunii Creştin-Democrate (CDU) să se angajeze să ia decizii dificile şi să formeze o cale comună „anti-migraţie şi prietenoasă cu mediul de afaceri”.

Doar Germania a avut performanţe mai slabe decât Regatul Unit din 2019

Schimbarea PIB real al G7 comparativ cu nivelul pre-pandemic

• SUA: 12,2%

• Canada: 8,4%

• Italia: 6%

• Zona euro: 4,9%

• Franţa: 4,1%

• Japonia: 3,8%

• Regatul Unit: 3,4%

• Germania: −0,1%

Reducerea radicală a migraţiei este una dintre puţinele zone de politică unde coaliţia este de acord. Ambele partide au cerut ca Germania să îşi sporească capacitatea de a reţine migranţii în aşteptarea deportării şi să extindă lista ţărilor sigure în care aceştia ar putea fi returnaţi.

Această poziţie mai dură privind migraţia urmează unui nou studiu realizat de Institutul Economic German, care a descris migraţia drept un „moment de cotitură” în declinul performanţelor şcolare germane după 2015.

Abordarea mai strictă a coaliţiei în privinţa migraţiei a coincis şi cu o creştere a sprijinului pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

AfD se află acum la egalitate în sondaje cu CDU-ul lui Merz în rândul alegătorilor, în timp ce un sondaj realizat de institutul INSA a constatat că 59% dintre alegători sunt nemulţumiţi de performanţa cancelarului în primele sale 100 de zile de mandat. Prestaţia acestuia în ochii alegătorilor este vizibil mai slabă decât cea a lui Scholz, care a fost înlăturat din funcţie în februarie după cel mai prost rezultat al SPD din istoria modernă.

Lars Klingbeil, liderul SPD şi vicecancelar, a răspuns critic la anunţul lui Merz, cerând creşterea taxării pentru veniturile mari.

El a cerut organizarea unui summit axat pe sprijinirea liderilor din industrie pentru a răspunde sau a se adapta tarifelor impuse de SUA şi a spus că „nicio opţiune nu este exclusă” când vine vorba de acoperirea deficitului de 30 de miliarde de euro din bugetul Germaniei.