Campania electorală a lui Putin excelează prin puternice accente antiamericane

Campania electorală a premierului rus Vladimir Putin, candidatul principal al prezidenţialelor din 4 martie, excelează prin puternice accente antiamericane. Acuzaţiile partidului de guvernământ Rusia Unită, potrivit cărora SUA vor să organizeze o revoluţie portocalie în Rusia, că sponsorizează opoziţia, declaraţiile liderului forte că America are nevoie de vasali, nu de aliaţi şi divergenţele pe tema rezoluţiei privind Siria reanimă clişeele 'Războiului Rece' în memoria electoratului rus.

Replicile belicoase între Moscova şi Washington au început să curgă imediat după alegerile parlamentare din 4 decembrie 2011. Secretarul de stat american Hillary Clinton a sugerat, pe 6 decembrie, că scrutinul din Rusia nu a fost nici liber, nici corect. Statele Unite ale Americii susţin 'drepturile poporului rus' şi speranţele lui privind 'un viitor mai bun', a spus oficialul american două zile mai târziu, pe 8 decembrie.

Drept răspuns, Vladimir Putin a acuzat-o pe Hillary Clinton că 'a dat semnalul de start' opoziţiei ruse, care imediat a ieşit în stradă la ample mişcări de protest faţă de putere. Opoziţia reacţionează 'cu susţinerea' Washingtonului, a spus Putin. Clinton 'a dat tonul unor activităţi din interiorul ţării, le-a dat un semnal', a mai susţinut premierul rus, adăugând că 'ei (opozanţii) au auzit acest semnal şi, cu susţinerea secretarului de stat al SUA, şi-au început activ munca'.

Pe fondul mitingurilor împotriva regimului, noul ambasador american la Moscova, Michael McFaul, s-a întâlnit cu reprezentanţii opoziţiei ruse, ceea ce a supărat şi mai mult puterea. Susţinătorii lui Putin au afirmat că Washingtonul a trimis în Rusia un 'specialist în revoluţii colorate', ca să-şi aplice teoriile în această ţară şi să înfăptuiască o 'revoluţie portocalie'.

În zadar a încercat McFaul să se apere într-un interviu în cotidianul Kommersant, în emisiunea de mare audienţă a lui Vladimir Pozner, că întâlnirile cu opoziţia din statul acreditar constituie o practică firească a diplomaţilor, că şi Barack Obama când a venit la Moscova, în 2009, a discutat cu opoziţia, şi că ambasadorul rus la Washington se întâlneşte şi el cu adversarii puterii şi nimeni nu-i reproşează nimic.

Explicaţiile ambasadorului american nu au fost auzite, ba chiar unii deputaţi au cerut de la tribuna parlamentului să fie declarat 'persona non grata' şi trimis din Rusia.

Televiziunile au început să difuzeze filme documentare care încercau să ilustreze că organizaţiile neguvernamentale care militează pentru apărare drepturilor omului sau alegeri curate sunt masiv sponsorizate de Occident.

Nu a fost trecut cu vederea nici scutul american antirachetă. Putin s-a declarat convins, într-un film documentar difuzat de postul de televiziunea Pervîi kanal, că sistemul este împotriva Rusiei. El a amintit că SUA şi NATO nu vor să dea Moscovei garanţii juridice că scutul nu ameninţă potenţialul strategic rusesc şi a concluzionat: 'Mi se pare că partenerii noştri nu-şi doresc aliaţi, ci vasali. Ei vor să conducă. Rusia nu funcţionează în acest fel', a spus Putin în filmul 'Politica rece'.

Într-un nou articol electoral publicat luni, 20 februarie, în oficiosul Rossiiskaia Gazeta, Putin avertizează că Rusia va veni cu un răspuns tehnico-militar 'eficient' şi 'asimetric' la planul de desfăşurare a sistemului american de apărare antirachetă.

'Timpurile cer efectuarea unor paşi decisivi pentru consolidarea sistemului de apărare aerospaţială. La aceste acţiuni ne împing politica SUA şi a NATO în domeniul desfăşurării sistemului antirachetă', susţine Vladimir Putin.

În ceea ce priveşte 'resetarea' relaţiilor ruso-americane, iniţiată de administraţia lui Barack Obama, aceasta a fost demitizată într-un studiu de politologul Aleksei Puşkov, numit după legislative preşedinte al comisiei de politică externă a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. În opinia sa, 'resetarea' poate fi considerată un set de paşi tactici şi de manevre politice, prin care SUA urmăresc să primească susţinerea de care au nevoie din partea Rusiei. Din această perspectivă, 'resetarea' nu înseamnă nimic mai mult decât schimbarea tacticii, determinată de dorinţa de a transforma Moscova într-un partener temporar, instrumental al Washingtonului. Răspunsul vicepreşedintelui american Joe Biden într-un interviu acordat pe 28 iulie 2009 publicaţiei Wall Streat Journal - 'O Rusie slăbită se va supune SUA' - corespunde în totalitate logicii Războiului Rece, arată Puşkov. 'Chiar dacă a făcut o serie de schimbări în politica externă, ideologia de bază a SUA rămâne aceeaşi, iar ideea hegemoniei americane este vie în continuare', spune el.

În ceea ce priveşte relaţia directă Putin - Obama, ea rămâne afectată de declaraţia preşedintelui american, făcută în 2009, că liderul forte al Rusiei 'este cu un picior în trecut'. Ei au avut o întâlnire în timpul vizitei lui Obama la Moscova, în iulie 2009, dar între cei doi nu s-a creat o 'chimie'. Putin a rămas pentru administraţia Obama nu doar un partener dificil, ci unul nedorit, a concluzionat Puşkov.

Pe de altă parte, directorul Institutului pentru SUA şi Canada al Academiei ruse de Ştiinţe, Serghei Rogov, a opinat că Vladimir Putin, candidatul favorit al prezidenţialelor din martie, nu este interesat să-şi înceapă mandatul printr-o confruntare cu SUA. 'În opinia mea, noul preşedinte al Rusiei - chiar dacă e şi vechiul preşedinte - nu este interesat să-şi înceapă mandatul printr-o confruntare cu SUA', a afirmat Serghei Rogov, într-o conferinţă de presă. Rogov a mai spus că SUA înţeleg foarte bine că Putin va fi ales preşedinte şi a subliniat că Washingtonul nici nu susţine un alt candidat.

'Când a avut loc revoluţia portocalie la Kiev sau revoluţia trandafirilor la Tbilisi, Occidentul a avut de fiecare dată un candidat al său: Viktor Iuşcenko în Ucraina şi Mihail Saakaşvili în Georgia. Să credem că, în Rusia, Washingtonul îl va susţine pe (comunistul) Ghennadi Ziuganov sau pe (ultranaţionalistul) Vladimir Jirinovski?', s-a întrebat Rogov.

El a arătat că evoluţia relaţiilor ruso-americane va depinde de poziţia Washingtonului faţă de legitimitatea alegerilor prezidenţiale din martie, în urma cărora Putin este aşteptat să revină la Kremlin, precum şi de rezultatul summitului NATO de la Chicago, din mai.

'La summitul NATO de la Chicago, Alianţa trebuie să adopte un document referitor la sistemul de apărare antirachetă. Dacă acest document va prevede crearea unui sistem fără Rusia - mai curând aşa şi va fi - vom interpreta sistemul ca fiind împotriva Rusiei şi preşedintele rus va participa la summitul G8 (care va preceda reuniunea NATO), dar nu şi la cel Rusia-NATO', a estimat Rogov.

Există însă şi varianta atingerii unui compromis în cursul următoarelor luni, sub forma adoptării unei Declaraţii privind principiile politice de soluţionare a problemei scutului antirachetă, după care negocierile să poată continua, a mai afirmat Rogov.

Până la noi evoluţii, pauza în dezvoltarea relaţiilor ruso-americane 'provoacă îngrijorare', a concluzionat expertul rus.