Camelia Bogdan, după ce a aflat că e dată în judecată de Grivco: Dan Voiculescu trăieşte cu Sabia lui Damocles deasupra capului / Declaraţii explozive
Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat la 10 ani de închisoare pe afaceristul Dan Voiculescu pentru spălare de bani în dosarul ICA, a avut o reacţie dură după ce a aflat din presă că ar fi din nou chemată în judecată de Grivco.
Mai exact, publicaţia Jurnalul Naţional a relatat că dosarul înregistrat la Tribunalul Bucureşti vizează o acţiune civilă în răspundere delictuală pentru declaraţii defăimătoare făcute la adresa Grivco.
La aflarea veştii, Camelia Bogdan a acuzat o nouă tentativă de hărţuire şi discreditare orchestrată de Dan Voiculescu, afirmând că acesta este "un Lord al Hărţuielilor împotriva Înfăptuirii Justiţiei în România". Ea susţine că aceste acţiuni au scopul de a crea frică în rândul magistraţilor şi de a slăbi încrederea în sistemul de justiţie.
"Am luat act că, în disperare de cauză, încercând să obţină o soluţie favorabilă în cererea de redeschidere a urmării penale împotriva mea, în dosarul deferit doamnei judecător Lia Savonea de la ÎCCJ, dar şi în dosarul prin care urmăreşte să îşi recupereze produsul infracţiunii (din dosarul ICA, cifrat la peste 100 de milioane de EURO) cu conivenţa instrumentelor din sistemul judiciar mi-a comunicat că m-a dat în judecată", a declarat Camelia Bogdan.
În acelaşi timp, Camelia Bogdan a precizat că Dan Voiculescu "trăieşte cu Sabia lui Damocles deasupra capului" pentru că "nu a fost niciodată condamnat pentru spălarea banilor fostei Securităţi, magistratul care a încercat să îi investigheze cazul, domnul Ovidiu Buduşan, fiind exclus din magistratură".
Redăm mai jos, integral, poziţia transmisă de Camelia Bogdan redacţiei Epoch Times:
Domnul Dan Voiculescu este un Lord al Hărţuielilor împotriva Înfăptuirii Justiţiei în România! Probabil că a aşteptat cu interes ultimele prelegeri ştiinţifice susţinute de mine la cel mai prestigios simpozion ştiinţific în materia combaterii criminalităţii economico-financiare, aflat la cea de-a 41-a aniversare, respectiv Cambridge International Symposium on Economic Crime. Anul acesta, tema a fost AVEREA SUSPECŢILOR, şi am fost invitată să susţin trei prelegeri la început de septembrie. Pe 5 septembrie, am susţinut o prelegere despre puterea oligarhilor de a răsturna principiului Statului de drept, revizuirea dosarului ICA prin procedura revizuirii, admise în principiu de către domnul Sterică Toma de la Tribunalul Bucureşti (2887/3/2019*) la a treia încercare fiind caz de şcoală!
Am luat act că, în disperare de cauză, încercând să obţină o soluţie favorabilă în cererea de redeschidere a urmării penale împotriva mea, în dosarul deferit doamnei judecător Lia Savonea de la ÎCCJ (2655/1/2023), dar şi în dosarul prin care urmăreşte să îşi recupereze produsul infracţiunii cu conivenţa instrumentelor din sistemul judiciar (2887/3/2019*) mi-a comunicat că m-a dat în judecată prin intermediul portalului Jurnalului Naţional, fondat din aceleaşi surse al căror beneficiar este domnul DAN VOICULESCU, care a rămas cu procura pe fondurile CRESCENT, înfiinţată în 1982 de fosta Securitate.
După 1990, din aceste fonduri, cu procura domnului DAN VOICULESCU, s-a fondat holdingul GRIVCO, sub numele lui DAN VOICULESCU, care declara că GRIVCO este copilul lui, fondurile fiind însă delapidate de la poporul român. Devine redundant să afirm că spălarea fondurilor fostei Securităţi de către domnul Dan Voiculescu nu este prescrisă, chiar dacă infracţiunea predicat, delapidarea, s-a prescris, deoarece Statul Român a consacrat în Dreptul intern spălarea banilor ca o infracţiune autonomă, ratificând, încă din 2006, prin Legea nr.420/2006, Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului, adoptată la Varşovia la 16 mai 2005, şi obligându-se în faţa comunităţii internaţionale că poate investiga infracţiunea banilor cu caracter autonom.
Domnul Dan Voiculescu trăieşte cu Sabia lui Damocles deasupra capului, fiind condamnat definitiv, în anul 2014, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor cu caracter autonom derivând din fraudarea fostului Institut de Chimie Alimentară, infracţiunea predicat fiind prescrisă. Nu a fost niciodată condamnat pentru spălarea banilor fostei Securităţi, magistratul care a încercat să îi investigheze cazul, domnul Ovidiu Buduşan, fiind exclus din magistratură.
De fiecare dată când ţin o prezentare internaţională în materia recuperării produsului infracţiunii afirm că spălarea banilor Securităţii este o afacere neterminată a statului român. Nu doar GRIVCO mă dă în judecată, ci şi CRESCENT, asupra căruia a rămas cu procura domnul DAN VOICULESCU în 1990. Prin 2021 şi-a exprimat nemulţumirea că, în calitate de visiting fellow la Hamilton Lugar School of Global and International Studies din cadrul Universităţii Indiana am fost invitată, în calitate de keynote speaker să susţin o prelegere pe tema combaterii corupţiei în Europa (vezi aici) şi intervievată de domnul ambasador Lee Feinstein, fostul ambasador al Statelor Unite în Polonia.
Nu am identificat încă dosarul la care face referire redacţia jurnalul de casă al distinsului domn DAN VOICULESCU pe portalul just.ro. Ultimul dosar pe care l-a înregistrat societatea GRIVCO (COPILUL DOMNULUI DAN VOICULESCU) aşa cum a declarat distinsul domn DAN VOICULESCU în faţa Curţii de Apel Bucureşti, în completul prezidat de mine în care a primit decizia nr.888/08/2014 prin care a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de banilor şi obligat la aducerea a 100 de milioane de EURO în patrimoniul STATULUI ROMAN, este împotriva ANAF CONSTANTA, care, probabil, a continuat recuperarea produsului infracţiunii în dosarul ICA, recuperarea produsului infracţiunii fiind în prezent suspendată de către domnul Sterică de la Tribunalul Bucureşti. Însă, domnul Dan Voiculescu reuşise încă înainte de a-l cointeresa pe domnul Sterică Toma de la Tribunalul Bucureşti să temporizeze recuperarea prejudiciului datorat poporului român, pretextând că are are un dosar deschis la CEDO, explicaţie acceptată de judecătorul CUCU de la sectorul 1 Bucureşti.
În 2019, în plin proces de destructurare a Statului de Drept din România, a început revizuirea procesului domnului Dan Voiculescu, care are loc în afara cadrului legal, urmărindu-se distrugerea autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri definitive sub pretextul că doamna expert Aurelia Nicolae ar fi greşit prejudiciul şi ar fi săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă, iar fapta nu a putut investigată de către Parchet, pentru că ar fi intervenit prescripţia. Doar că Parchetul General a investigat denunţurile formulate împotriva doamnei Aurelia Nicolae, care a primit clasare pentru aspectele sesizate în dosarul nr1328/p/2019 cu motivarea că fapta nu există. În dosarul 510/p/2018 la care a fost ataşat dosarul nr.1328/p/2019 care a fost ataşat dosarului de revizuire care a fost soluţionat de domnul Iugan de la Curtea de Apel Bucureşti, doamna Aurelia Nicolae a fost audiată ca martor, neavând niciodată calitatea de suspect, neexistând vreo dovadă a săvârşirii vreunei infracţiuni.
Se cuvine ca opinia publică să ştie că procesul de revizuire prin care domnului DAN VOICULESCU, spălător de bani al fondurilor fostei Securităţi, pe care le-a folosit inclusiv pentru achiziţionarea a peste 36.000 metri pătraţi teren şi imobile în Băneasa, plătind aproximativ 100.000 USD, folosindu-şi influenţa politică pentru achiziţionarea fostului sediu al Institutului de Chimie Alimentară, are loc pentru că domnul Andrei Viorel Iugan de la Curtea de Apel Bucureşti a acceptat ca probă pentru distrugerea autorităţii de lucru judecat a hotărârilor definitive cu consecinţa anulării principiului securităţii juridice-condiţie sine qua non a Statului de Drept-, o declaraţie cu caracter extrajudiciar dată la notar, în faţa notarului Mihai SABINA, din cadrul Biroului Notarial Jura, de către Gheorghiu Dumitru, declaraţie ce a fost legalizată în data de 18 februarie 2015 la ora 16.45.
Declaraţia are acelaşi conţinut ca şi aceea dată la ANTENA 3, referindu-se la un prejudiciu pretins a fi eronat calculat de către expertul din dosar la pretinsele presiuni din partea DNA, condus în epoca de domnul Daniel Morar. Am cunoştinţă despre aceste fapte şi despre revizuirea procesului ICA deoarece se încearcă redeschiderea urmăririi penale împotriva mea de către firmele şi complicii domnului DAN VOICULESCU la ÎCCJ, şi am intrat în posesia dosarului nr.125/p/2022, ataşat dosarului 2655/1/2023, aflat pe masa doamnei judecător Lia Savonea. Este vorba despre un dosar de urmărire penală în care nu am nicio calitate, dar în posesia căruia am intrat cu sprijinul conducerii instanţei supreme, având calitatea de parte în dosarul în care se încearcă redeschiderea.
Ab initio, precizez că securitatea raporturilor juridice rezultând din autoritatea de lucru judecat a hotărârilor definitive este o componentă esenţială a Statului de drept. O pretinsă greşeală de calcul nu reprezintă în niciun caz un motiv de revizuire a hotărârilor definitive de condamnare. Până şi în arbitrajul de investii, pragul avut în vedere pentru anularea deciziilor pronunţate de Tribunalele arbitrale este foarte ridicat. După cum s-a statuat în cauza MINE împotriva Guineei, cerinţa de motivare este satisfăcuta atât timp cât hotărârea arată clar cum a ajuns Tribunalul de la punctul A la punctul B şi eventual la încheierea acesteia, chiar dacă a comis o eroare de fapt sau de drept. Legiuitorul a instituit căile de atac extraordinare ca mijloace procesual penale de desfiinţare a hotărârilor cu autoritate de lucru judecat care nu corespund legii şi adevărului.
Având în vedere faptul că instituirea unor astfel de mijloace procesuale aduce atingere autorităţii de lucru judecat – aşadar stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive, care este menită să dea încredere în activitatea justiţiei -, cazurile şi condiţiile de exercitare a căilor extraordinare de atac trebuie să fie strict reglementate de legiuitor, în vederea restabilirii ordinii de drept.
Conform art.425 alin.1 lit.b din Codul de procedura penală, este caz de revizuire situaţia în care hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată;
Or, prin decizia nr. 564/A/16.04.2021, Curtea de Apel Bucureşti, într-un complet prezidat de domnul Iugan, a argumentat că vreo posibilă greşeală de calcul pretins a fi comisă de către doamna expert Aurelia Nicolae ar fi avut o înrâuire dirimantă asupra soluţiei pronunţare în dosarul ICA admiţând recursul împotriva unei sentinţe prin care Tribunalul Bucureşti constatase, în acord cu decizia CEDO în cauza Voiculescu împotriva României (Cererea nr. 502/15, la care este conexată cererea GRIVCO împotriva României (2839/15), ca la "a 8 august 2014, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat decizia definitivă în cauză. Instanţa a menţinut condamnările inculpaţilor într-o decizie motivată pe larg de 225 pagini, în care toate probele – inclusiv rapoarte ale experţilor, înscrisuri şi numeroase declaraţii ale martorilor – erau examinate cu atenţie. În plus, în baza probelor şi a argumentelor prezentate în faţa sa, instanţa a menţinut măsura sechestrului dispusă în cauză, considerând că prin instituirea sechestrului asupra produselor directe ale infracţiunii, precum în prezenta procedură, sunt respectate pe deplin dispoziţiile legislaţiei penale şi ale Constituţiei."
Pentru dovedirea pretinsei erori de fapt s-a precizat că se impune să se facă probe ca să constate că doamna Aurelia Nicolae a greşit prejudiciul, deşi o eventuală revizuire nu ar fi putut fi admisă decât dacă doamna Aurelia Nicolae ar fi fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă şi dacă fapta pentru care ar fi fost condamnată ar fi avut o înrâurire asupra cauzei. Or, doamna Aurelia Nicolae era investigată la Parchet pentru aceleaşi fapte pentru care Tribunalul Bucureşti strângea probe pentru anularea unei decizii definitive. Însă doamna AURELIA NICOLAE nu a avut nici măcar calitatea de suspect în dosarul deschis la SIJ de către doamna procuror Adina Florea, expertul din Voiculescu pastrandu-şi calitatea de martor în dosarul nr.510/p/2008.
Altfel spus, vreo eventuală revizuire întemeiată pe greşeala martorului nu ar fi posibilă nu pentru că ar fi intervenit prescripţia penală, ci pentru ca procurorii au audiat-o ca martor şi nu au găsit niciun temei să îi schimbe calitatea în suspect, neexistând vreun indiciu că doamna Aurelia Nicolae ar fi săvârşit vreo infracţiune. Practic, domnul Sterică Toma, de la Tribunalul Bucureşti, a făcut acte de urmărire penală la sugestia domnului Iugan, împotriva unei persoane care avea calitatea de martor în faţa organelor de urmărire penală, fiind în acelaşi timp audiată de SIJJ, în calitate de martor, de către doamna Adina Florea, imixtionând în activitatea organelor de urmărire penală.
Or, să consideri că în anul 2021 un expert poate fi condamnabil de plano, deşi în privinţa respectivului expert, audiat în calitate de martor, doamna procuror Adina Florea nu a dispus nici măcar începerea urmăririi penale in personam, neexistând în prezent nicio urmă de dovadă din vreun act procesual din care să rezulte că doamna expert a comis o infracţiune este expresia unui Abuz de Drept.
Revizuirea deciziei domnului DAN VOICULESCU are loc în afara cadrului Legii, Tribunal Bucureşti făcând probe la cererea domnului Iugan Curţii de Apel Bucureşti cum că expertul ar fi greşit prejudiciul în cazul Voiculescu fără să existe vreo condamnare a expertului şi fără să existe vreo probă de unde să rezulte că declaraţia ar fi avut vreo influenţă determinantă asupra cauzei. Probatoriul de la Tribunalul Bucureşti a fost administrat de domnul Sterică Toma în acelaşi interval de timp în care Parchetul general investiga in rem acuzaţiile legate de un presupus abuz săvârşit de Aurelia Nicolae la instigarea procurorului de caz, dosarul nr.1328/p/2019 fiind clasat pentru că faptele nu există.
Nu există nicio dovadă de săvârşire a vreunei infracţiuni de către doamna Aurelia Nicolae, care a fost audiată doar în calitate de martor de către doamna Adina Florea în dosarul nr. 510/p/2018, ataşat la dosarul 1328/p/2019. Or, martorii nu pot fi transformaţi în suspecţi decât cu încălcarea principiului Nimeni nu poate contribui la propria incriminare/ Nemo ad suam incriminare potest, ce ar atrage consecinţe pe tărâmul CEDO, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil.
Nu rezultă nicăieri din dosarul nr.125/p/2022 al PÎCCJ că doamna Aurelia Nicolae ar fi avut vreodată calitatea de suspect la PÎCCJ în dosarul antereferit, însă judecătorii Tribunalului Bucureşti au imixitionat în activitatea Parchetului, derulând o investigaţie paralelă pe calea procedurii în revizuire, la solicitarea Curţii de Appel Bucureşti, deşi, în anul 2021, când Curtea de Appel Bucureşti a trimis spre rejudecare revizuirea la Tribunalul Bucureşti, pentru faptele imputate de condamnatul Jean Cătălin Sandu doamnei expert Aurelia Nicolae nici măcar nu intervenise prescripţia pentru ca această justificare să fi putut servi legal la procedurile care au avut loc în faţa Tribunalului Bucureşti, pentru suspendarea executării ordinului de recuperare a prodsusului infracţiunii din dosarul ICA, cifrat la peste 100 de milioane de EURO.
Răsturnarea deciziei definitive din dosarul privatizării fostului Institut de Chimie Alimentară este exemplificativă pentru disoluţia Statului de drept din România. Repet, Statul de Drept în România este în disoluţie şi se impun remedii eficiente pentru intrarea în parametri legali.
În ceea ce mă priveşte, devine redundant a afirma că VICTIMELE DISOLUTIEI STATULUI DE DREPT din ROMANIA sunt cetăţenii României care plătesc nota de plată. În ceea ce mă priveşte, nu voi ezita să îmi diseminez bunele practici în materia recuperării produsului infracţiunii de la OLIGARHII ROMÂNIEI la toate manifestările ştiinţifice la care voi fi invitată. Cei care îşi exercită dreptul la libera expresie cu bună-credinţă trebuie să ştie că în Uniunea Europeană a fost adoptată o legislaţie ANTI-SLAPP, reprezentanţii OCDE sunt deschişi la dialog pe orice rabat de la Rule of LAW în contextul verificărilor îndeplinirii condiţiilor de aderare la OCDE, iar pentru sesizarea Consiliului Europei în materia încălcării standardelor RULE OF LAW nu este necesară o acţiune individuală.
Trebuie luate măsuri proactive pentru restabilirea climatului de legalitate în România, deoarece este cu adevărat sinistru să foloseşti exemplul oligarhului care hărţuieşte de peste un deceniu magistratul care i-a confiscat banii, pentru ca să imprime FRICA în ceilalţi magistraţi.
Mai remarc că deşi meritele mele în materia recuperării produsului infracţiunii sunt recunoscute la nivel internaţional, domnul DAN VOICULESCU continuă să mă discrediteze pentru că am fost dată afară din magistratură după ce am soluţionat o cauză de spălare de bani (The IBAHRI submits letter to the President of România regarding the independence of judiciary | Internaţional Bar Association (ibanet.org)). Dacă la nivel internaţional, CEDO mi-a declarat admisibilă noua acţiune introdusă după cea de-a doua excludere din magistratură, după ce m-a acuzat de abuz de drept pentru că am refuzat să primesc o sumă de bani care ar fi urmat să fie plătită de cetăţenii României pentru că România să nu primească o condamnare la CEDO (Perfection of Camelia Bogdan v. România (no. 1) – Application no. 36889/18, Judgment of October 20, 2020) under Rule 9.1 of the Rules of the Committee of Ministers for the Enhanced Supervision of the Execution of Judgments on implementation of the individual measures. Barricades at the Council of Europe, resulting în Triple Disbarments of two other Senior Romanian Bucharest Court of Appeals Judges: the Quest for Hedging the Risk of Denial of Justice în Internaţional Administrative Law | Lawyers Week), există şi alte pârghii prin care Statul român trebuie să dea explicaţii absenta DE-RISKINGULUI în materia combaterii corupţiei şi a spălării banilor şi pentru timorarea magistraţilor români care brevetează standardele în materia recuperării de la terţi a produsului infracţiunii (ONU, OCDE).
De plano, eu am fost exclusă din magistratură pentru o fapta pe care, ulterior, ÎCCJ a constatat că nu am calitatea să o săvârşesc, respectiv pentru nerespectarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie, eu neavând atribuţii pe linia repartizării aleatorii la nivelul Curţii de Apel Bucureşti. Fapta era în plus şi prescrisă, deoarece judecătorii supremi m-au dat afară în aprilie 2022 pentru pronunţarea unui verdict împotriva spălătorilor de bani, într-o cauză în care am dispus recuperarea produsului infracţiunii de peste 100 milioane de Euro, în mai 2016, descriind vulnerabilităţii Statului român în materia spălării banilor prin procedura insolvenţei.
Dosarul meu de la Curtea Constituţională este deferit pentru efectuarea raportului domnului judecător Cristian Deliorga, dar în compunerea Plenului CCR figurează domnul judecător GHEORGHE STAN, fost reprezentant al Inspecţiei JUDICIARE, şi girant al legalităţii Protocolului încheiat între Inspecţia Judiciară şi CSM pentru încălcarea independenţei magistraturilor prin hărţuirea prin procedure disciplinare! Am datoria de curiozitate, şi mă interesez periodic pe Legea nr.544/2001 care sunt impedimentele pentru care CCR întârzie să sesizeze CEDO conform Protocolului 16 la CEDO, ca să verifice legală compunere a completului care trebuie să îmi soluţioneze excepţiile.
Conchizând, cunosc şi utilizez strategiile identificate în materia promovării principiului Statului de Drept. La nivel micro, mă apăr în procesele de hărţuire, urmând să îmi fac apărări în faţa ÎCCJ, în dosarul nr. 14306/3/2021** evocând standardele europene de protecţie în materie, analizând necesitatea sesizării CEDO pe calea conform Protocolului 16 la Convenţie pentru interpretarea noilor standarde ANTI-SLAPP, recent promovate de către Uniunea Europeană. Fiind alumna unor prestigioase Universităţi şi think-thankuri din Statele Unite ale Americii (fost visiting fellow ca urmare a decernării multiplelor premii internaţionale, e.g. Draper Hills Fellow, Stanford University, Draper Hills Summer Fellowship on Democracy and Development, Reagan-Fascell Democracy Fellowship Award, National Endowment for Democracy, Ion Raţiu for Democracy Fellow and Awardee, Woodrow Wilson Internaţional Center for Scholars), am proprietatea termenilor când afirm că lupta împotriva corupţiei nu poate avea loc pe nisipuri mişcătoare, deoarece fără voinţă politică, nu se poate garanta dreptul cetăţenilor României, membri ai Uniunii Europene de a trăi într-un spaţiu de Securitate şi justiţie.
Dar în statele care abdică de la obligaţiile pe care le au în faţa comunităţii internaţionale, NAME AND SHAME rămâne o strategie de succes pe termen mediu, deoarece există mai multe organisme care monitorizează care este climatul de protecţie a cetăţenilor României de influenţele maligne ale Mafiei oligarhilor şi ale tentaculelor acesteia. Cum spunea Papa Francis (Laudatio Si), cel mai mare impediment al clădirii unui viitor sustenabil rămâne globalizarea indiferenţei. Pentru mine este o ONOARE să îmi exercit Leadershipul în materia Rule of Law şi să contribui la restabilirea climatului de legalitate în România.
