Ca răspuns la agresiunea rusă, NATO aprobă forţa de reacţie rapidă. România joacă un rol central

NATO a declarat joi că a aprobat înfiinţarea a şase noi posturi de comandă la graniţele sale estice şi crearea unei forţei de reacţie rapidă formată din 5.000 de soldaţi.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. (Captură Foto)
Andrei Popescu
06.02.2015

NATO a declarat joi că a aprobat înfiinţarea a şase noi posturi de comandă la graniţele sale estice şi crearea unei forţei de reacţie rapidă formată din 5.000 de soldaţi, pentru a putea interveni rapid în cazul unui conflict şi pentru a manifesta solidaritate în cazul acestor situaţii percepute de alianţă ca fiind agresiuni ale Rusiei – precum se întâmplă acum în Ucraina.

Anunţând crearea noii forţe, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat joi în Bruxelles că este vorba de “cea mai mare consolidare a colectivului nostru de apărare de la sfârşitului Războiului Rece încoace.”

Unele elemente ale noii forţe vor fi capabile să se deplaseze către un punct fierbinte în 48 de ore, a declarat Stoltenberg, restul fiind capabile să se deplaseze acolo unde este nevoie de ele în aproximativ o săptămână – mult mai rapid decât răspunsul curent al NATO, conform Guardian.

În plus, noua forţă de reacţie rapidă va fi susţinută de forţe aeriene şi terestre, unităţi pentru operaţiuni speciale precum şi de două brigăzi terestre în aşteptare pentru eventualitatea unei crize majore.

Cu totul, până la 30.000 de soldaţi NATO vor fi însărcinaţi să întărească apărarea estică a Alianţei.

Noile posturi de comandă ale NATO vor fi imediat înfiinţate în şase dintre statele sale membre din estul Europei – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Bulgaria – care au cerut o prezenţă permanentă a alianţei pe pământul lor de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi după intervenţia Kremlinului în estul Ucrainei. Aceste posturi vor acomoda între 40 şi 60 de ofiţeri, vor servi ca unităţi de comandă şi control şi vor ajuta la coordonarea oricărei deplasări a forţei de reacţie rapidă. De asemenea, posturile vor fi însărcinate şi cu monitorizarea unor operaţiuni de pregătire a trupelor NATO.

Mişcarea forţelor aliate în nord-estul Europei va fi supravegheată de un sediu regional al NATO ce va fi înfiinţat în oraşul polonez Szczecin, pe coasta baltică, în timp ce mişcarea forţelor în sud-estul Europei va fi supravegheată de alt sediu regional al NATO ce va fi înfiinţat în România, într-o locaţie care nu a fost încă anunţată.

În fiecare an, această nouă forţă va fi condusă de un stat NATO diferit, care va furniza de asemenea majoritatea celor 5.000 de soldaţi. În acest an, forţa este condusă de Germania, urmată de Spania, apoi Marea Britanie în 2017. Fie Italia sau Polonia vor urma apoi la conducere. De asemenea, Franţa s-a oferit să preia un schimb.

“În acest mod ne asigurăm că forţa de reacţie rapidă poate fi susţinută pe termen îndelungat”, a declarat Stoltenberg. “Statele vor oferi principalele elemente ale forţei şi vor ajuta la unirea altor aliaţi. Astfel, va fi cu adevărat o forţă multinaţională. Acesta este un semnal puternic al solidarităţii NATO şi arată că aliaţii europeni îşi joacă pe deplin rolul, preluând frâiele în privinţa protejării Europei.”

Secretarul britanic al apărării Michael Fallon a declarat că Marea Britanie va contribui cu 1.000 de soldaţi şi 4 avioane de luptă Typhoon pentru supravegherea spaţiului aerian din estul Europei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor