Bulgaria nu trebuie să ia un împrumut extern pentru mărirea salariilor (presă)

Ar fi o nebunie ca Bulgaria să ia un împrumut extern pentru mărirea salariilor şi pensiilor, afirmă economistul Gheorghi Ganev, într-un interviu publicat joi de cotidianul sofiot Sega. Ganev susţine că dacă Bulgaria ar împrumuta peste un miliard de euro pentru a creşte veniturile bugetarilor, singurul efect va fi creşterea preţurilor.

'Bulgarii se plâng că veniturile lor au îngheţat în ultimii ani, dar vedem ce s-a întâmplat în alte ţări: Grecia, Lituania, Letonia, Estonia, România, Portugalia, Italia, unde oamenii primesc cu zeci de procente mai puţin. La noi, salariile nu au fost reduse, iar singura măsură de austeritate a fost diminuarea angajaţilor în sectorul public de la 630.000 la 570.000, aşadar cu 10%', spune el.

Ganev adaugă că Bulgaria este una dintre puţinele ţări din UE a cărei economia este în creştere, deşi ritmul este lent. Produsul intern brut pe cap de locuitor a revenit deja la nivelul din anul 2008. Letonia, Estonia şi Lituania au o creştere mai accentuată, dar economiile lor au fost afectate mai grav de criză şi încă nu au atins nivelul dinaintea crizei. Din păcate, guvernul fostului premier Borisov nu a făcut necesarul pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, pentru că sunt foarte multe interese murdare care nu susţin o competiţie corectă în domeniul afacerilor.

''Guvernul trebuie să facă ceva pentru stimularea întreprinderilor mici. Cea mai mare problemă este piaţa muncii. În Bulgaria concedierile se fac foarte greu. Dacă o firmă are 100 de angajaţi şi vrea să concedieze 5 pentru că se confruntă cu dificultăţi, asta devine o mare problemă. De aceea, patronii se tem să facă angajări când au nevoie, de teamă că apoi nu se pot elibera de aceşti oameni. Prin urmare, în loc să scadă, rata şomajului creşte'', crede expertul.

Gheorghi Ganev este de părere că alegerile parlamentare din 12 mai vor fi câştigate ori de partidul GERB, de centru- dreaptă, condus de fostul premier Boiko Borisov, ori de Partidul Socialist Bulgar. În ambele cazuri, el se aşteaptă ca politica financiară a ţării să rămână neschimbată, deficitul bugetar va rămâne mic şi nu vor fi contractate mari împrumuturi. Varianta bună ar fi formarea unei majorităţi parlamentare stabile, care să desemneze un guvern activ dedicat finalizării reformelor necesare. Scenariul negativ ar fi ca niciun partid să nu poate forma un guvern. În acest caz, guvernul de tranziţie al premierului interimar Marin Raikov ar putea guverna şi până la sfârşitul anului, crede Gheorghi Ganev.

Guvernul de tranziţie învestit în funcţie miercuri are două misiuni principale: să asigure stabilitatea instituţională, inclusiv din punct de vedere financiar, şi să organizeze alegeri parlamentare corecte, crede analistul politic Daniel Smilov, citat de ziarul Trud.

În opinia lui, dacă guvernul reuşeşte să realizeze aceste două sarcini, mandatul lui poate fi considerat un succes. Smilov crede că nu ar fi bine să se creeze aşteptări foarte mari şi nerealiste faţă de acest cabinet, care are un mandat scurt şi atribuţii restrânse. În acelaşi timp, în ciuda mandatului scurt, guvernul ar trebui să poată arăta un alt tip de politică în care interesele unor grupuri nu au prioritate faţă de interesele întregii generale ale societăţi, susţine el.