Breivik respinge legitimitatea tribunalului care l-a judecat, dar nu face apel

Anders Behring Breivik, condamnat la 21 de ani de închisoare pentru uciderea a 77 de persoane în două atacuri comise în iulie 2012 în Norvegia, a respins legitimitatea tribunalului, dar a anunţat că nu va face apel la sentinţă, relatează BBC News.

Unul dintre judecătorii însărcinaţi cu dosarul, Wenche Elisabeth Arntzen, a declarat că instanţa conchide că Breivik prezintă "caracteristici de personalitate narcisistă", dar nu suferă de psihoză.

Două echipe separate de psihiatri, numite de tribunal, au ajuns la concluzii diferite după ce l-au examinat. Prima a spus că suferă de schizofrenie paranoică. A doua a conchis că este sănătos.

Extremistul a fost condamnat la "detenţie preventivă", ceea ce înseamnă că sentinţa sa poate fi prelungită periodic cu încă cinci ani, în cazul în care este considerat în continuare un pericol pentru societate. Iar perioada minimă pe care o va petrece în spatele gratiilor, fără dreptul de a fi eliberat condiţionat, este de 10 ani.

În momentul citirii sentinţei Breivik a zâmbit. Însă după audiere, el a spus că tribunalul a "luat partea majorităţii multiculturaliste din Parlament". El a dat, însă, asigurări, că nu va face apel la sentinţă.

Nici procurorii, care ceruseră ca acuzatul să fie declarat nebun, nu vor depune apel.

O parte dintre supravieţuitori şi rudele victimelor au salutat verdictul. "Acum putem avea linişte şi pace", a declarat Per Balch Soerensen, a cărui fiică s-a numărat printre cei care şi-au pierdut viaţa în atacul de pe insula Utoya.

Breivik îşi va ispăşi sentinţa la închisoarea de maximă securitate Ila, din apropiere de Oslo. El şi-a petrecut acolo cea mai mare parte a timpului după arestare. Breivik va avea la dispoziţie o celulă cu trei camere - dormitor, sală de sport şi birou. Celula are 86 de metri pătraţi. El va putea să comunice liber prin scrisori, va avea acces la televizor, ziare şi calculator, dar nu şi acces la internet. În plus, va fi vizitat de preot şi de angajaţii penitenciarului mai des decât ceilalţi deţinuţi, pentru a avea cu cine să vorbească.

Iniţial, Breivik va fi ţinut la izolare, dar conducerea închisorii îşi propune ca, la un moment dat, să îl transfere la deţinuţii de drept comun, pentru a se putea bucura de programele educaţionale puse la dispoziţie de penitenciar şi pentru a se integra.

Breivik a recunoscut că a ucis 77 de oameni şi a rănit alţi peste 240, în două atacuri diferite. Mai întâi el a amplasat o bombă în centrul Oslo. După care a deschis focul pe o insulă unde avea loc şcoala de vară a tineretului laburist.

Extremistul, în vârstă de 33 de ani, a refuzat însă să pledeze vinovat. El şi-a justificat atacurile spunând că au fost necesare pentru a opri islamizarea Norvegiei.

Procesul său, care a durat 10 săptămâni, a fost marcat de declaraţii tulburătoare ale martorilor. Pe parcursul audierilor, el nu a dat niciun semn de remuşcare. Mai mult, el a început mai multe sesiuni de audiere, inclusiv cea de vineri, prin salutul nazist.

Atacurile de anul trecut au dus la o dezbatere naţională aprinsă în Norvegia în legătură cu natura toleranţei şi democraţiei în ţară.