Blocul Naţional Sindical cere partidelor parlamentare să formeze rapid un Guvern şi să stabilească de urgenţă data alegerilor prezidenţiale

Blocul Naţional Sindical (BNS) a transmis, miercuri, partidelor parlamentare şi minorităţilor naţionale, o scrisoare deschisă prin care cere formarea rapidă a unui Guvern, stabilirea urgentă a datei alegerilor şi elaborarea unui program coerent de guvernare.

De asemenea, sindicaliştii mai cer o reformă fiscală profundă, demararea unei anchete privind activitatea serviciilor de informaţii, o reformă a Curţii Constituţionale pentru mai multă transparenţă şi eficienţă, precum şi iniţierea de urgenţă a unor proiecte legislative pentru transpunerea referendumurilor votate de cetăţeni, dar ignorate până acum.

O altă solicitare a BNS constă în adoptarea de măsuri urgente şi concrete pentru a “răspunde provocărilor actuale ale pieţei muncii, dar şi pentru respectarea voinţei cetăţenilor”.

“România traversează o perioadă tensionată şi incertă, marcată de decizii controversate şi derapaje de la prevederile constituţionale care pun sub semnul întrebării soliditatea mecanismelor democratice consfinţite de Constituţia ţării”, susţine scrisoarea adresată PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, POT, UDMR şi grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

În continuare, redăm textul scrisorii:

Stimaţi oameni politici ai ţării,

România traversează o perioadă tensionată şi incertă, marcată de decizii controversate şi derapaje de la prevederile constituţionale care pun sub semnul întrebării soliditatea mecanismelor democratice consfinţite de Constituţia ţării. Validarea şi, ulterior, anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale, în contextul ingerinţelor externe, subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile statului şi în procesele electorale, piloni esenţiali al unei democraţii funcţionale.

Totodată, politicile economice caracterizate printr-o taxare excesivă a muncii afectează lucrătorii din România şi puterea de cumpărare a acestora şi ne transformă în campioana europeană a sărăciei în muncă. Într-o ţară deja greu încercată de instabilitate, astfel de măsuri adâncesc inechităţile sociale şi amplifică nemulţumirile populaţiei, erodând încrederea în capacitatea clasei politice de a guverna responsabil şi echitabil.

Acest context complex impune un dialog deschis şi o colaborare autentică între toate forţele politice şi actorii sociali, pentru a proteja interesele lucrătorilor şi a promova un viitor stabil, bazat pe principii democratice şi echitate socială, precum şi pentru crearea unui climat stabil şi predictibil pentru mediul de afaceri.

Pentru aceste crize care afectează profund societatea românească, Blocul Naţional Sindical consideră că există soluţii. Acestea sunt unele politice şi ar trebui să vină din Parlamentul României, de la partidele care au fost votate de cei aproape 9 milioane şi jumătate de români.

În consecinţă, Consiliul Naţional BNS solicită tuturor partidelor parlamentare:

1. Formarea rapidă a unui Guvern capabil să propună un program clar de guvernare, care să fie validat de Parlament şi să aibă ca priorităţi imediate:

• Elaborarea şi prezentarea în Parlament a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale, care să reflecte atât angajamentele asumate în negocierile cu Comisia Europeană, cât şi nevoile reale ale societăţii româneşti. Acest buget trebuie să prioritizeze măsurile de sprijin economic şi social.
• Iar în prima şedinţă a noului Guvern, acesta ar trebui să stabilească un calendar clar pentru alegerile prezidenţiale, astfel încât să fie restabilită încrederea cetăţenilor în procesele democratice ale ţării şi să fie respectate rigorile constituţionale;

1. Realizarea unei verificări atente asupra viitorilor parlamentari care vor fi numiţi în: Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Comisia parlamentară specială pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat. Acestea sunt comisiile care controlează activităţile Serviciului Român de informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Direcţiei Generale de Protecţie Internă (din cadrul MAI) şi Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (din cadrul MApN). Este esenţial ca aceste comisii să fie formate din persoane integre, care să nu fie vulnerabile la influenţe sau presiuni interne sau externe, astfel încât să asigure un control real şi obiectiv asupra activităţilor acestor instituţii.
2. Demararea unei anchete detaliate privind activitatea serviciilor de informaţii din ultimii ani, pentru a identifica eventualele derapaje şi pentru a restabili încrederea publică în aceste instituţii. Dacă aceste instituţii nu s-au implicat şi au stat deoparte, atunci când legea le impunea să acţioneze, avem o problemă care trebuie rezolvată! Dacă aceste instituţii s-au implicat în procesul electoral sau alte chestiuni de ordin public, atunci când legea nu le permitea, din nou avem o problemă. Oricum ar fi, este nevoie de explicaţii şi de o transparentizare a activităţii serviciilor de informaţii cel puţin în relaţia cu comisiile parlamentare, precum şi îmbunătăţirea legislaţiei, dacă analizele vor arăta asta. De asemenea, propunem introducerea unui mecanism de audiere publică a conducătorilor serviciilor de informaţii în comisiile parlamentare, ca măsură esenţială pentru creşterea transparenţei şi responsabilităţii acestor instituţii.
3. În situaţia în care se constată vulnerabilităţi în cadrul activităţii serviciilor de informaţii, aceste comisii ar trebui să genereze un pachet legislativ care să consolideze funcţionarea, finanţarea şi mecanismele de control ale acestor structuri. Această iniţiativă trebuie să urmărească corectarea disfuncţionalităţilor existente şi alinierea activităţilor serviciilor de informaţii la standardele democratice şi constituţionale ale statului.
4. Reforma Curţii Constituţionale a României care să asigure că deciziile Curţii Constituţionale reflectă cu adevărat spiritul legii şi interesele fundamentale ale cetăţenilor. Este necesară o evaluare profundă a mecanismelor de numire a judecătorilor şi o reevaluare a condiţiilor profesionale a judecătorilor de la Curtea Constituţională, precum şi îmbunătăţirea cadrului constituţional care reglementează activitatea acestei instituţii. Este imperativ să fie eliminate orice influenţe care pot compromite imparţialitatea şi integritatea deciziilor Curţii, având în vedere rolul său crucial în protejarea principiilor democratice şi constituţionale. Această poziţie este susţinută de experienţa directă a BNS, care a fost victima unui comportament abuziv din partea Curţii Constituţionale (preşedinte la acea vreme fiind Valer Dorneanu) în cazul speţei legate de Ordonanţa 79/2017. Prin această ordonanţă, întreaga presiune fiscală a fost transferată asupra lucrătorilor, iar BNS, în încercarea de a-şi găsi dreptatea în România, a ajuns până la Curtea Constituţională. Totuşi, am fost confruntaţi cu decizia CCR care ridică semne de întrebare cu privire la imparţialitatea sau profesionalismul unora dintre judecători. Recent (octombrie 2024), Comitetul de miniştri din cadrul Consiliului Europei a dat dreptate BNS în speţa mai sus menţionată şi a dat astfel o palmă zdravănă Curţii Constituţionale.
5. Iniţierea, în regim de urgenţă într-un termen de maximum trei luni de la constituirea noului Parlament, a unor proiecte legislative pentru transpunerea în legislaţie a referendumurilor votate de cetăţenii României, dar care, din păcate, au fost ignorate şi aruncate, metaforic vorbind, la coşul de gunoi al istoriei. Un exemplu elocvent este referendumul din 2009, când românii au votat, în proporţie covârşitoare, pentru un Parlament unicameral. De asemenea, referendumul din 2019, centrat pe tema justiţiei, prevedea măsuri care ar fi permis extinderea dreptului altor entităţi de a sesiza Curtea Constituţională. Implementarea acestei măsuri ar fi putut preveni situaţii precum cele cu care ne-am confruntat recent. Decizia de a ignora rezultatele acestor consultări populare nu doar că a sfidat voinţa exprimată democratic de către popor, dar a şi generat o ostilitate profundă în rândul cetăţenilor. Acest sentiment s-a concretizat prin sancţionarea severă a politicienilor din partidele tradiţionale, reflectată în scăderea încrederii în clasa politică. Este momentul ca această greşeală să fie recunoscută şi corectată, în numele respectării democraţiei şi a reconstrucţiei unui dialog real cu cetăţenii. Un alt exemplu concret al modului în care partidele politice continuă să eludeze puterea şi voinţa poporului este modul în care tratează iniţiativele cetăţeneşti. În 2015, BNS a susţinut iniţiativa cetăţenească de modificare a Codului muncii. România impune condiţii extrem de restrictive pentru o astfel de iniţiativă: este necesar ca aceasta să fie semnată de peste 100.000 de cetăţeni, din majoritatea judeţelor ţării, cu un minimum de 5.000 de semnături din cel puţin un sfert dintre acestea. În plus, toate listele de semnături trebuie avizate de primării pentru conformitate. În ciuda faptului că iniţiativa civică susţinută de BNS a respectat toate cerinţele constituţionale şi a fost depusă legal la Parlament, procesul a fost blocat. Proiectul a fost adoptat tacit de Senat la data de 2 septembrie 2015 şi transmis Camerei Deputaţilor, unde trebuia să fie dezbătut şi votat până pe 2 octombrie 2015. Cu toate acestea, în loc să fie supus unei discuţii transparente şi unei decizii asumate, proiectul a fost "pus la sertar" şi, chiar şi în prezent, figurează ca fiind în "dezbatere" la Comisia de muncă. Acest exemplu reflectă modul în care partidele politice parlamentare aleg să ignore iniţiativele cetăţeneşti şi să submineze unul dintre puţinele instrumente prin care cetăţenii pot influenţa în mod direct legislaţia. Este o dovadă clară a unei disfuncţionalităţi grave, care erodează încrederea în instituţiile democratice şi în respectul faţă de voinţa populară.
6. Ne-au trebuit 12 ani pentru a reda lucrătorilor din România unele din drepturile fundamentale ale omului garantate de Constituţie: dreptul la grevă şi dreptul la liberă asociere, care au fost restricţionate prin Legea dialogului social din 2011. Doar cu sprijinul Comisiei Europene am reuşit să modificăm cadrul legislativ în 2023 şi să reparăm aceste nedreptăţi. În acest context, sperăm să nu mai fie nevoie de încă 12 ani pentru a repara noi încălcări constituţionale, precum Ordonanţa 79 din 2018. În pachetul de reforme fiscale pe care noul Guvern al României va trebui să-l definitiveze într-un amplu proces de modificare a Codului fiscal, noul Guvern va trebui să facă gestul reparator cerut de Comitetul de miniştri al Europei şi care va duce la reducerea fiscalităţii pe muncă şi care ar trebui să afecteze pozitiv milioane de lucrători din România. În ultimii ani, clasa politică din România a pus capitalul mai presus de toate, iar asta a dus la migrarea peste hotare a 5 milioane de cetăţeni din România, aflaţi în vârsta de muncă. România are astăzi cea mai ostilă piaţă de muncă! Lucrătorii români au ajuns cobaii experimentelor fiscale făcute de toate guvernele de după 1989. România este singura ţară din Uniunea Europeană şi din lume în care contribuţiile mediului de afaceri la sistemul de securitate socială au fost mutate în cârca salariaţilor începând cu anul 2018. Astfel, contribuţia la sănătate şi la sistemul de pensii s-a dublat pentru angajaţi, în timp ce pentru angajatori s-a redus la zero. Astăzi, România are una din cele mai ridicate sarcini fiscale pe costul forţei de muncă din UE: 42,8% faţă de 38,6% media europeană! Salariile mici şi taxarea ridicată au făcut ca România să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE în 2023, după Italia şi Grecia. Se impune, astfel, o reformă urgentă pentru reducerea taxării pe muncă în România, cu o aplicabilitate cel mai târziu din primăvara anului viitor.

Consiliul Naţional BNS,

prin DUMITRU COSTIN