Remus Truică a cerut revizuirea condamnării de 7 ani din dosarul "Ferma Băneasa". ÎCCJ i-a admis cererea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis în principiu, joi, cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Remus Truică în dosarul „Ferma Băneasa”, potrivit Hotnews.
În dosarul respectiv, cu un prejudiciu de circa 140 de milioane de euro, Truică fusese condamnat definitiv, în decembrie 2020, la şapte ani de închisoare. Alături de el au mai fost condamnaţi israelienii Benjamin Steinmetz şi Tal Silberstein - care au primit câte cinci ani de închisoare -, şi Prinţul Paul – trei ani şi patru luni.
Jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, iar avocatul Robert Roşu, la 5 ani de închisoare. Lucian Mateescu a primit o condamnare de 3 ani cu suspendare.
Remus Truică, fost şef de cabinet al premierului Adrian Năstase, a fost eliberat condiţionat la 9 iulie 2024, după ce a executat jumătate din pedeapsă. După ieşirea din detenţie, el a deschis mai multe procese împotriva statului român şi a Romsilva – Direcţia Silvică Ilfov, contestând două încheieri de carte funciară, în contextul unui alt litigiu privind retrocedările, aflat pe rolul Judecătoriei Buftea.
Potrivit unui comunicat al Înaltei Curţi, „în dosarul 31/64/2025 privind pe Truică Remus, în calitatea de revizuent, prin decizia pronunţată astăzi, completul de judecată a schimbat soluţia de inadmisibilitate a revizuirii pronunţată de instanţa de fond. În cauza sus-menţionată, Instanţa supremă a fost învestită cu apelul împotriva hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti prin care fusese respinsă cererea de revizuire, ca inadmisibilă”.
Truică şi-a întemeiat cererea pe faptul că „s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză”, precizează ÎCCJ.
Curtea de Apel Ploieşti respinsese iniţial cererea, argumentând că probele invocate de Truică nu pot fi considerate noi.
„Curtea constată faptul că prin cele 4 (patru) înscrisuri depuse în probaţiune, revizuentul pune în discuţie o altă probă care a fost avută în vedere de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri de condamnare şi anume Deciziunea nr. 1/1941 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, despre care revizuentul sugerează faptul că ar fi fost plăsmuită de către regimul comunist. Ori Curtea constată faptul că, pe de o parte, nu s-a dovedit prin înscrisurile depuse de revizuent inexistenţa respectivei hotărâri judecătoreşti sau plăsmuirea de către autorităţile regimului comunist, după data de 30 decembrie 1947 iar, pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut o analiză detaliată a acestei probe (Deciziunea nr. 1/1941 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)”, se arată în motivarea Curţii din Ploieşti.
Judecătorii au mai subliniat că „nu este admisibil ca prin intermediul revizuirii să se pună în discuţie caracterul adevărat sau fals al respectivei hotărâri judecătoreşti”.
În dezacord cu această interpretare, Înalta Curte a decis să admită în principiu cererea de revizuire, arătând că „în principiu, cererea de revizuire are la bază identificarea unor fapte şi împrejurări noi, care nu au fost cunoscute sau analizate de instanţele anterioare, elemente care pot schimba perspectiva asupra cauzei, oferind posibilitatea de a reevalua probele şi circumstanţele în care a fost pronunţată condamnarea”.
Instanţa supremă subliniază, totuşi, că această decizie „nu echivalează cu soluţionarea definitivă a cauzei”, urmând ca dosarul să fie judecat pe fond.
Dosarul Băneasa
Dosarul a fost trimis în judecată pe 18 mai 2016.
"Acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006 -2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de inculpatul Al României Paul Philippe", arătau procurorii la acea vreme.
Procurorii DNA acuzau că „începând cu luna noiembrie 2006, inculpatul Truică Remus, Roşu Robert Mihăiţă şi alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de o persoană interesată, prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare, traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici”.
