Birmania, limită de doi copii pentru familiile minorităţii Rohingya. ONU cere retragerea legii discriminatorii
Refugiaţi din Birmania au ajuns într-un lagăr înfiinţat temporar la o bază de poliţie în oraşul de frontieră Mae Sot pe 9 noiembrie 2010 (PORNCHAI KITTIWONGSAKUL / AFP / Getty Images)
Doi copii, nu mai mult. Dar numai pentru minoritatea musulmană Rohingya. Guvernul este acuzat în mod deschis în Statul din Rakhine de epurare etnică pentru că a impus o limită de naşteri care nu se aplică populaţiei budiste din aceeaşi zonă. Autorităţile se apără spunând că măsura se referă doar la două oraşe de la graniţa cu Bangladeş, Buthidaung şi Maundaw, unde 95% din populaţie este musulmană. Este posibil ca aceasta să fie prima dată când un stat să facă o lege îndreptată doar spre o minoritate religioasă. Politica de un copil a Chinei se referă la întreagă populaţie.
Organizaţiile pentru drepturile omului, inclusiv Human Rights Watch şi Amnesty Internaţional, acuză autorităţile de organizarea unei campanii de epurare etnică.
Purtătorul de cuvânt al Statului Rakhine, Win Myaing, a declarat că scopul este acela de a limita creşterea rapidă a populaţiei în comunitatea musulmană, care conform celor spuse de un consiliu de conducere, este una dintre cauzele violenţei sectare care au izbucnit în zonă. "Creşterea populaţiei Rohingya este de zece ori mai mare decât cea a Rakhine (budiştii) - a explicat Win Myaing - suprapopularea este o sursă de tensiune". O declaraţie care este în sine o încălcare a drepturilor omului. Musulmanii reprezintă doar 4% dintre cetăţenii din Birmania.
De aproximativ un an Statul Rakhine este zguduit de ciocniri între budişti şi musulmani. Există aproximativ 125 de mii de Rohingya forţaţi să trăiască în tabere de refugiaţi, după ce casele le-au fost distruse de budişti, fără ca poliţia să mişte un deget.
Luna trecută, o comisie numită de către guvern să propună măsuri concrete pentru a opri ciocnirile, a scris: "Un factor care a alimentat tensiunea dintre Rakhine şi Rohingya este sentimentul de insecuritate pe care mulţi Rakhine îl simt ca urmare a creşterii rapide a populaţiei musulmane pe care ei o văd ca pe o ameninţare". Birmania, o ţară cu majoritate budistă, nu include Rohingya între cele 135 de grupuri etnice recunoscute. Sunt consideraţi migranţii ilegali din Bangladesh şi nu li se recunoaşte cetăţenia, chiar dacă aceştia trăiesc acolo de secole.
Organizaţia Naţiunilor Unite a judecat această decizie ca fiind discriminatorie şi că nu respectă drepturile omului în ceea ce priveşte populaţia Rohingya. "Statul Rakhine trebuie să retragă imediat această regulă", a afirmat cu câteva zile în urmă, adjunctul purtător de cuvânt al ONU, Eduardo del Buey.
