Băsescu: "Voi lua o decizie definitivă cu privire la domnul Silaghi pe data de 23 august"

Preşedintele României Traian Băsescu a susţinut luni, 22 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. Principalul subiect abordat de preşedinte se referă la dezbaterea publică şi frământarile legate de numirea lui Ovidiu Silaghi în funcţia de ministru al Transporturilor.

Motivul principal al neîncrederii preşedintelui - pe care a comunicat-o primului ministru Ponta şi preşedintelui PNL Crin Antonescu - pentru această numire este legat de istoricul prezenţei domnului Silaghi la Ministerul Transporturilor în primul guvern Ponta, când nu s-a evidenţiat prin nimic, şi mai mult, nu a avut nicio eficienţă, nereuşind să facă nimic în procesul de deblocare a fondurilor europene care trebuie utilizate de Ministerul Transporturilor. “Deci, aş spune: un om fără performanţă, care în plus, nu aduce nimic important ca imagine guvernului Ponta, şi aceasta este un lucru important”, a afirmat Traian Băsescu despre Ovidiu Silaghi.

Şeful statului a arătat că nu a obţinut o eventuală altă nominalizare pentru această funcţie şi explică de ce nu se grăbeşte să facă desemnarea sau să o refuze:

Dacă ar lua decizia unei respingeri imediate a domnului Silaghi, care ar urma să se încarce şi cu responsabilitatea privatizării CFR Marfă, ar putea primi o nominalizare mai proastă, pe care să n-o mai poată refuza, deci ar fi foarte important să ştie cine ar putea să vină.

Pe de altă parte, Traian Băsescu crede că este neoportună desemnarea unui ministru care nu a fost implicat în niciun fel în procesul de privatizare a CFR Marfă, deoarece CFR Marfă este cea mai mare companie de transport mărfuri din România, este o companie strategică prin obligaţiile pe care le are în situaţii care reclamă mişcări ale Armatei Române în situaţii de criză şi, de asemenea, este o companie care are obligaţii asumate în ceea ce priveşte nevoile de transport NATO. Din aceste motive, compania este în atenţia CSAT.

De aceea, cel de-al doilea argument, acela de a nu fi numit un ministru care nu a urmărit procesul, care nu are responsabilitate pentru derularea procesului până în momentul de faţă, este o altă motivaţie pentru care întârzie preşedintele Băsescu desemnarea noului ministru al Transporturilor.

Având în vedere conjunctura de la Transporturi, preşedintele României consideră că “singura soluţie corectă este ca ministrul interimar al Transporturilor, care cunoaşte şi public a apreciat procesul de privatizare la CFR Marfă, să rămână în funcţie măcar până la semnarea contractului, a contractului de privatizare”.

Traian Băsescu anunţă un alt motiv de îngrijorare legat de privatizarea CFR Marfă. Membrii Cabinetului au vehiculat ideea că se aşteaptă întâi avizul Consiliului Concurenţei, ceea ce Băsescu afirmă este o minciună. Consiliul Concurenţei nu avizează decât după semnarea contractului.

Pentru semnarea contractului de privatizare, prim-ministrul Victor Ponta ar trebui să emită o hotărâre de Guvern în care să se constate îndeplinirea condiţiilor de privatizare şi desemnarea unui câştigător şi să se dispună semnarea contractului şi din acel moment curg termenele pentru depunerea banilor de către câştigătorul contractului.

Preşedintele Traian Băsescu a precizat:“Deci, atenţie, în spaţiul public circulă o minciună, o intoxicare venită de la Guvern, care spune: ‘Aşteptăm avizul Consiliului Concurenţei’. Puteţi verifica la Consiliul Concurenţei, nu este transmis niciun dosar care vizează această privatizare, pentru că nici nu este firesc să se transmită la Consiliul Concurenţei înainte de semnarea contractului. Plata se face abia după ce se dă un aviz de la Consiliul Concurenţei.”, adăugând: "De aceea, având în vedere aprecierile publice extrem de favorabile făcute de domnul prim-ministru, cred că trebuie să-şi asume răspunderea politică în continuare. Atenţie, eu nu vorbesc de faptul că prim- ministrul trebuie să semneze contractul. Probabil este o comisie de privatizare, cineva care trebuie să semneze. Dar nu aş vrea să-l aud pe domnul prim-ministru, peste câteva luni, să spună: 'Păi, a fost Silaghi, nu eu am fost'. Deci, aş vrea să-l ajut să rămână consecvent, ceea ce ar fi un eveniment."

Îngrijorarea preşedintelui vine din faptul că cel care a câştigat licitiaţia caută bani la bănci pentru a plăti suma de bani pentru care s-a negociat privatizarea. Băsescu a afirmat: “ştiind despre câştigător că are oarecare credite pe propria companie, ştiind că acum trebuie să împrumute circa 200 de milioane să plătească noua companie, din ce va face investiţii să modernizeze compania, pentru că discutăm - aşa s-a stabilit în CSAT - să se facă o privatizare cu un investitor strategic… Compania de Transport Marfă are nevoie de locomotive moderne, are nevoie de vagoane modernizate, are nevoie de depouri modernizate, are nevoie de multe altele. De aceea, fără să fie rea intenţie, fără să fie joc politic, consider că dânsul trebuie să-şi menţină responsabilitatea politică pentru procesul de privatizare al CFR Marfă.”

Deci elementele pentru care Băsescu reflectează la varianta Silaghi sunt : chestiunea de imagine a domnului Silaghi şi, pe de altă parte, o chestiune de responsabilitate pentru privatizare.

Preşedintele României a declarat: “Vă pot spune că, în mod legal, ministrul interimar al Transporturilor îşi termină mandatul pe 25 august, iar eu anunţ public că voi lua o decizie definitivă - n-am reuşit să schimb opţiunea celor doi - voi lua o decizie definitivă cu privire la domnul Silaghi pe data de 23 august ... dacă resping sau, cu toate argumentele pe care le-am adus, dacă accept desemnarea domnului Silaghi. Dar până atunci ar fi timpul să se semneze sau să se respingă desemnarea contractului de privatizare, şi n-aş vrea să-l văd pe Silaghi, chiar aşa cum e, că devine ţapul ispăşitor al unei operaţiuni de privatizare, eventual de timpul Oltchim.“

Traian Băsescu a mai adăugat că “argumentele pe care le-am făcut publice legate de semnele mele de întrebare cu privire la potenţialul financiar al câştigătorului de a finanţa modernizarea companiei CFR Marfă le-am ridicat şi în discuţia pe care am avut-o cu FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Poate şi Guvernul va trebui să discute mai mult cu Fondul legat de acest subiect. Repet, cheia rămâne dacă acel câştigător va putea să modernizeze CFR Marfă sau dacă nu cumva, pentru a-şi plăti datoriile, începe să taie cu zecile de mii de vagoane, să-şi achite din vânzarea fierului vechi datoriile la bănci. Repet, s-ar putea ca eu să greşesc, dar, fiind vorba de o companie atât de mare, aş vrea să fiu mai prudent şi mai puţin entuziast. Şi m-aş bucura mult ca premierul Ponta să aibă dreptate.”

Şeful statului se referă la o altă problemă pe care o consideră extrem de importantă şi anume parteneriatul între Guvernul României şi Comisia Europeană. Acordul este un document care trebuie finalizat cât mai curând şi este în baza de pregătire a absorbţiei fondurilor din exerciţiul bugetar 2014 - 2020.

“După ce se convine cu Comisia Europeană asupra acordului de parteneriat, se elaborează programele operaţionale sectoriale: Transporturi, Mediu, Competitivitate, cercetare ş.a.m.d. Deci pentru a se elabora programele operaţionale, şi care nu sunt puţine, trebuie să se convină între Guvernul României şi Comisie termenii acordului de parteneriat. Eu cred că suntem deja destul de întârziaţi, cu atât mai mult cu cât privim şi la observaţiile făcute de Comisia Europeană la nivel tehnic până în prezent şi aş spicui câteva elemente. Acordul de parteneriat nu ţine cont de substanţa strategiei Europa 2020 pentru creştere şi ocupare a forţei de muncă. Deci nu este posibil, când ştii că un document de bază al dezvoltării la nivelul Uniunii Europene este Strategia UE 2020, din acordul de parteneriat cu Comisia să nu fie evidenţiate, să nu fie incluse obiectivele pe care ni le-am asumat în Strategia UE 2020. Asta arată că oamenii de la Guvern care au elaborat acest acord de parteneriat habar n-au care sunt relaţiile dintre România şi Uniunea Europeană din punct de vedere al obiectivelor pe termen lung; obiective pentru care, în principal, s-au alocat banii, cele 40 de miliarde care sunt alocate României pentru perioada 2014 - 2020. Cea mai ridicolă observaţie mi se pare aceasta, că între acordul de parteneriat şi programul naţional de reformă care a fost transmis la începutul anului la Comisia Europeană, precum şi recomandările specifice de ţară de la Consiliul din iunie nu se reflectă a exista o corelare. Aşa ceva este greu de imaginat, că nu îţi corelezi planul naţional de reformă cu obiectivele de ţară anunţate şi cu raportul de la recomandările specifice de ţară de la ultimul Consiliu European, din 27 - 28 iunie.”, a menţionat Traian Băsescu

O altă observaţie extrem de grea, după opinia şefului statului, se referă la faptul că “Guvernul dă dovadă de o lipsă cronică de capacitate de analiză în stabilirea obiectivelor care, prin finanţare europeană 2014 - 2020, ar contribui la creşterea competitivităţii şi creare de locuri de muncă. Mi se pare că este unul din cele mai grele afronturi pe care, de când sunt eu în Consiliul European, le-am văzut la adresa unei ţări, a unui Guvern: lipsă de capacitate de analiză..De asemenea, în acordul de parteneriat cu Comisia Europeană sunt propuse acţiuni, proiecte neeligibile. Oamenii ăştia nu ştiu ce fel de acţiuni pot fi finanţate cu bani europeni. Vă dau o altă formulare din acest document - sigur, sintetizată şi tradusă: incoerenţă şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice.“

Preşedintele Băsescu este îngrijorat deoarece la 1 ianuarie 2014 începe noul exerciţiu bugetar. ”Noi nu numai că nu avem proiecte pregătite pentru 1 ianuarie 2014, proiecte care ar fi trebuit să fie gata de licitaţie şi să înceapă pe urmă implementarea lor. Noi nu reuşim să ne facem documentele de bază care să ne permită accesarea banilor, darămite să avem pretenţia la proiecte.”, a menţionat preşedintele.

În acest context, el atrage atenţia: “Motivul semnalului pe care îl trag public este că riscăm să intrăm în exerciţiul bugetar 2014 - 2020 la fel de nepregătiţi cum am intrat la 1 ianuarie 2007 şi riscăm acelaşi proces de întârziere şi de pierdere de fonduri europene, iar aici nu avem dreptul să ne jucăm de-a 'îi trag bine, nu-i trag bine'. Pentru că ăştia nu sunt nici banii lui Băsescu, nici banii lui Ponta, nici banii ministrului pentru fonduri europene, Teodorovici, nici banii nimănui. Sunt bani destinaţi modernizării României pentru români. Sunt bani destinaţi creării de locuri de muncă. Sunt bani destinaţi dezvoltării ţării. Şi nu pot să spun: de dragul acordului de coabitare, eu nu vă spun nimic, dragi români. Ba vă spun, dragi români!

Preşedintele Băsescu concluzionează: "În momentul de faţă aveţi un guvern care nu a probat că ar fi competent să pregătească absorbţia banilor în exerciţiul bugetar 2014 - 2020."