Băsescu i-a mulţumit lui Knut Vollebaek pentru interesul faţă de minoritarea română din Serbia
alte articole
Preşedintele Traian Băsescu l-a primit marţi, la Cotroceni, pe Knut Vollebaek, Înalt Comisar pentru minorităţi al OSCE, căruia i-a mulţumit pentru interesul arătat faţă de minoritatea română din Serbia.
”Domnule ambasador, vă mulţumesc că ne-aţi vizitat şi că am discutat despre problemelor minorităţilor din jurul României şi din România. Vă mulţumesc pentru interesul faţă de situaţia minorităţii româneşti din Serbia, care pare a fi cel mai fierbinte subiect în acest moment”, a declarat preşedintele, care şi-a exprimat convingerea că vor fi găsite soluţii.
În acelaşi timp, Traian Băsescu i-a spus comisarului OSCE că înţelege faptul că în prezent Serbia se află în campanie electorală. ”Avem un protocol semnat cu două luni în urmă la Bruxelles şi sperăm că protocolul va fi implementat”, a mai subliniat şeful statului.
România a pus pe tapet problema minorităţii române din Valea Timocului, în momentul discuţiilor finale privind acordarea statutului de ţară candidată Serbiei. Bucureştiul a condiţionat acordarea acestui statut de respectarea de către Belgrad a drepturilor minorităţii vlahe(române din Serbia. Astfel că, la 29 februarie, Consiliul Afaceri Generale a recomandat acordarea statutului de ţară candidată Serbiei, fără a lua o decizie formală, ca urmare a blocajului României.
Decizia finală a fost luată la 2 martie la Consiliul European, după ce Serbia a acceptat să semneze protocolul pe minorităţi.
Protocolul semnat la 1 martie de reprezentanţii permanenţi ai României şi Serbiei la UE este primul Protocol al Comisiei Mixte care tratează pe fond problematica minorităţii române din Serbia, respectiv a minorităţii sârbe din România, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.
Documentul conţine angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care variază de la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, la autorizaţiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educaţie în limba maternă. În plus, Protocolul precizează în mod clar asumarea de către Serbia a conexiunii dintre aderarea sa la UE şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minorităţilor naţionale. Astfel se prevede că Republica Serbia, în procesul de aderare la UE, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte protecţia minorităţilor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.
România şi Serbia au fost de acord să includă recomandări destinate ameliorării situaţiei minorităţii române de pe tot teritoriul Serbiei, inclusiv recomandări direcţionate, în mod clar, pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţii române din Timoc (Serbia de Est), cum ar fi necesitatea asigurării posibilităţii de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc sau îndreptarea deficienţelor înregistrate în ceea ce priveşte accesul la mijloacele de informare mass-media în limba română în Timoc (Serbia de Est), angajarea în administraţie, problematica proprietăţilor comunităţii române.
O altă prevedere se referă la recomandarea către partea sârbă de a lua măsuri pentru a asigura accesul persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios în limba maternă. Acest drept este menţionat în Protocol prin raportare directă şi explicită la standardele europene privind drepturile omului, care prevalează asupra cadrului legislativ intern.
Totodată, Protocolul conţine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, subliniind importanţa auto-identificării libere, fără nicio interferenţă, şi precizând în mod expres că autorităţile sârbe au obligaţia de a aplica recomandările formulate de Comisia Mixtă, precum şi prevederile Acordului din 2002, asupra întregului teritoriu al Republicii Serbia, aşadar inclusiv în Timoc, precizează comunicatul MAE.
Semnarea Protocolului răspunde intereselor legitime ale persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia, inclusiv prin faptul că abordează problematica reprezentării directe a minorităţii române în Parlamentul Republicii Serbia.
Protocolul are efecte benefice şi în ceea ce priveşte minoritatea sârbă din România. Părţile au agreat, de exemplu, prevederi concrete referitoare la asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă chiar şi în condiţiile scăderii numărului persoanelor care aparţin minorităţii sârbe.
Comisia Mixtă a fost înfiinţată printr-un acord interguvernamental semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002 şi intrat în vigoare la 12 iulie 2004. Rolul său este de a face recomandări pentru cele două guverne privind măsurile necesare în vederea exercitării drepturilor membrilor minorităţilor naţionale şi a protecţiei identităţii acestora.
Comisia Mixtă ar trebui să se reunească cel puţin odată pe an. Conform textului Acordului, prima reuniune a Comisiei Mixte ar fi trebuit să aibă loc în ianuarie 2005, dar această primă sesiune a putut fi convenită cu partea sârbă şi organizată numai în noiembrie 2009, în urma demersurilor repetate şi insistente ale părţii române. În consecinţă, Comisia Mixtă s-a reunit în plen până în prezent doar de doua ori: în noiembrie 2009 şi în mai 2011.
Comunitatea românească din Serbia numără aproximativ 250.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.
