Băsescu: "Dovedim neputinţă din cauza unei tiriplice de dronă, care trebuia doborâtă în primele minute după ce a intrat în spaţiul aerian al României"
Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a criticat dur modul în care autorităţile române au gestionat incidentul provocat de drona rusească intrată sâmbătă în spaţiul aerian al judeţului Tulcea.
Într-o intervenţie la Digi24, Băsescu a declarat că aparatul trebuia doborât „în primele minute” după pătrunderea pe teritoriul României, iar lipsa unei reacţii ferme transmite un semnal negativ atât către aliaţi, cât şi către adversari.
„Putin trimite o dronă care stă 49 de minute în spaţiul nostru aerian, noi ridicăm F-16 şi, spre final, sosesc şi două Eurofighter germane pentru o simplă dronă. Aceasta trebuia neutralizată imediat, din moment ce fusese identificată ca atare”, a subliniat fostul şef de stat, citat de Aktual24.ro.
El a avertizat că cel mai mare pericol este decredibilizarea capacităţii de apărare a României, catalogând incidentul drept o „testare” din partea Rusiei. Băsescu a criticat şi folosirea avioanelor de vânătoare pentru urmărirea dronei, considerând că sisteme precum artileria antiaeriană Gepard, aflate deja în dotarea armatei, ar fi fost mai eficiente.
În opinia sa, reacţia armatei ridică întrebări serioase: „Populaţia, aliaţii şi chiar ruşii pot interpreta pasivitatea drept o slăbiciune”. El a respins ideea că decizia de deschidere a focului aparţine pilotului, susţinând că trebuie să existe o regulă clară: „Intră o dronă neautorizată, o doborî. Punct”.
Băsescu a ironizat „deciziile relativizate”, afirmând că nu se poate organiza „o şedinţă de sindicat” înainte de a acţiona militar. România, a adăugat el, are nevoie de o doctrină clară şi fermă privind protecţia spaţiului aerian, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
„Dacă într-o noapte vin 100 de drone, ce facem? Stăm şi ne uităm la ele?”, a întrebat retoric fostul preşedinte, amintind că şi alte state, precum Polonia, se confruntă cu situaţii similare. În opinia sa, Rusia urmăreşte să testeze reacţia statelor NATO, iar lipsa unui răspuns rapid riscă să încurajeze noi provocări.
