Băsescu: Copleşiţi de alte probleme, prietenii sârbi au uitat să semneze protocolul pe minorităţi

Preşedintele Traian Băsescu susţine că mass-media şi unii politicieni au exagerat problema protocolului pe minorităţi cu Serbia, document care era negociat de mai mult timp, dar "prietenii sârbi" au uitat să-l semneze, ocupaţi cu alte probleme.

"Noi discutăm de mai muţi ani problema minorităţii româneşti din Serbia şi o discutăm absolut prieteneşte cu vecinii noştri sârbi. În ultima perioadă, având în vedere că românii din Valea Timocului nu sunt recunoscuţi ca fiind minoritate ne-am aplecat mai mult asupra problemei din Valea Timocului. A fost redactat un protocol care în proporţie 90% era negociat, discutat între partea română şi partea sârbă înainte de micul eveniment care a avut loc", a spus vineri Traian Băsescu, referindu-se la faptul că România a cerut marţi, la Consiliul Afaceri Generali, garanţii pentru minoritatea română din Serbia, pentru a da undă verde ca această ţară să primească statutul de candidată la aderare.

"Din păcate, sunt convins că nu intenţionat, ci absolut copleşiti de alte probleme legate de guvernare în Serbia şi de problema Kosovo, prietenii sârbi au uitat să vină să finalizăm acordul legat de problema minorităţilor.Noi n-am făcut nimic altceva decât să le amintim. Sigur, fără a le întârzia nici măcar pentru o clipă dobândirea statutului de candidat, care oricum se producea în Consiliul de astăzi (n.r. - vineri). Le-am amintit, au avut bunăvoinţa să rezolvăm problema", a explicat şeful statului.

Ambasadorii României şi Serbiei la UE au semnat joi, la Bruxelles, protocolul privind protecţia minorităţilor. Textul a fost văzut şi de preşedintele Traian Băsescu, înainte de debutul summit-ului. Documentul prevede, printre altele, dreptul la autoidentificare liberă, dreptul de a învăţa în limba română, dreptul de a utiliza alfabet român, slujbă în limba maternă, dreptul de a avea acces la mass-media în limba maternă.

Comunitatea românească din Serbia numără în jur de 300.000-350.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.