Bancnotele româneşti, aproape imposibil de falsificat

Falsurile de bancnote româneşti au devenit foarte rare şi grosolane, uşor de identificat pentru oricine. Astfel, în 2010 au fost înregistrate 3,6 falsuri la un milion de bancnote în circulaţie, iar în 2011 3,9 falsuri la un milion de bancnote în circulaţie, ponderi sensibil mai mici decât, de exemplu, în cazul zonei Euro, unde incidenţa a fost în 2010 de 63 de falsuri la un milion de bancnote.

Informaţia vine chiar de la Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, fiind făcută cu ocazia unei conferinţe - “Criminalitatea în contextul globalizării” - ce a avut loc la Academia Română. “În ce ne priveşte, am pus accentul pe latura preventivă. Odată cu introducerea suportului de polimer pentru bancnotele româneşti, capacitatea falsificatorilor de a concura cu tehnologia noastră a fost depăşită semnificativ. Realizăm însă că este o luptă fără sfârşit, că trebuie să ridicăm standardele permanent şi că vigilenţa noastră trebuie să rămână ridicată”, a mai spus Guvernatorul BNR. “Pedepsele au devenit mai blânde, odată cu trecerea anilor, omenia şi spiritul creştin ne-au determinat, alături de atâţia alţii, să renunţăm la pedepsele pe care aceştia le primeau nu mai departe de acum două secole – fie că era pedeapsa cu moartea, fie că era muncă silnică în ocnă, dar faptele continuă să fie considerate extrem de grave şi să angreneze toate instituţiile statului în efortul de prevenire şi combatere”, a concluzionat unul dintre cei mai longevivi conducători ai unui serviciu public din România.

În ce priveşte dimensiunea criminalităţii financiar-bancare, Banca Naţională are responsabilităţi directe, ca reprezentant al autorităţii publice. Activităţile de spălare de bani sunt pe o poziţie înaltă pe agenda naţională şi internaţională; liberalizarea fluxurilor internaţionale de capital, conjugată cu comunicarea imperfectă între autorităţile naţionale, poate oferi ferestre de oportunitate pentru transformarea banilor rezultaţi din activităţi criminale în bani curaţi, prin succesiuni de tranzacţii menite să piardă identitatea acestora.

Tocmai aici a acţionat BNR, înfiinţând o structură cu nume complicat, “Serviciul de monitorizare a aplicării sancţiunilor internaţionale, prevenire a spălării banilor şi a finanţării terorismului”, introducând reglementări şi impunând băncilor o conduită preventivă în identificarea infracţiunilor financiar-bancare, plus implementarea unor sisteme informatice care să detecteze automat, în timp real, tranzacţiile suspecte. Ca rezultat, volumul tranzacţiilor suspecte s-a redus în ultimii ani, iar România este o ţară de încredere în acest domeniu, după cum apreciază BNR.