Banca Mondială şi finanţarea genocidului
alte articole
Acordul de la Bretton Woods a intrat în vigoare în anul 1944, punând bazele unui nou sistem monetar internaţional. Odată cu acest acord au fost create două noi organizaţii.
Prima a fost Fondul Monetar Internaţional (FMI), o instituţie (aparent) concepută pentru a asigura cooperarea monetară internaţională. Cea de-a doua instituţie, Grupului Băncii Mondiale, a jucat un rol esenţial în reconstrucţia ţărilor devastate de cel de-al Doilea Război Mondial.
După aproape 80 de ani, atât Banca Mondială, cât şi FMI se află în mijlocul unor controverse şi sunt puternic compromise.
În septembrie 2021, Kristalina Georgieva, o economistă bulgară ce ocupă funcţia de preşedinte şi director general al FMI, a fost acuzată că a influenţat un raport în favoarea Beijingului în perioada în care a lucrat la Banca Mondială.
Citiți și Banca Mondială ar fi falsificat rapoarte în favoarea Chinei [Reuters]
Potrivit a numeroase rapoarte credibile, Georgieva a aplicat "presiuni nejustificate" asupra personalului pentru a ridica artificial clasamentul Chinei în raportul "Doing Business" al băncii, care clasifică ţările pe baza unor aspecte precum cadrele de reglementare şi juridice, măsurile de finanţare şi calitatea infrastructurii.
La scurt timp după ce Georgieva a fost acuzată că, în esenţă, a ajutat China să păcălească lumea, angajatorul ei a promis să înlocuiască raportul cu unul mai adecvat.
Ne întrebăm cum a reuşit Georgieva să obţină un loc de muncă la FMI, mai ales când dovezile care o implică în activităţi extrem de lipsite de etică par a fi evidente.
Să fie din cauză că FMI este în mod inerent corupt?
Dacă ar fi să-l credem pe preşedintele Mexicului, Andrés Manuel Lopez Obrador, atunci răspunsul este cu siguranţă da.
Oricât de rău ar fi FMI, nu este nici pe departe la fel de rău ca Banca Mondială, o instituţie care a fost acuzată că a inaugurat o nouă eră de "apartheid global", care se referă la dominaţia minorităţilor în procesul decizional internaţional.
În urmă cu 20 de ani, autorii Salih Booker şi William Minter au dat definiţia cea mai potrivită a "apartheidului global". Pe scurt, acesta este "un sistem internaţional ale cărui atribute includ: accesul diferenţiat la drepturile fundamentale ale omului; bogăţia şi puterea structurate în funcţie de rasă şi loc; rasismul structural, încorporat în procesele economice globale, instituţiile politice şi presupunerile culturale; şi practica internaţională a standardelor duble care presupune că lipsa anumitor drepturi este adecvată pentru diverse categorii definite în funcţie de loc, origine, rasă sau sex".
Citiți și Senatul ceh şi Parlamentul belgian declară că tratamentul aplicat uigurilor în China este genocid
Iar dacă tot veni vorba despre discriminare, să vorbim despre China, unde în prezent are loc un apartheid cu caracteristici chinezeşti. În Xinjiang, oameni nevinovaţi sunt persecutaţi. Mai exact, are loc un genocid. Nu "doar" genocid cultural, aşa cum ar vrea să credem unii autori, ci unul real - cu curăţire etnică şi exterminări la o scară ce nu a mai fost văzută de când Mao Zedong era lider suprem.
Sute de mii de oameni au fost trimişi în lagăre de "reeducare", un mod mai eufemistic de a spune "lagăre ale morţii". Pentru cei care pun la îndoială existenţa Iadului, nu trebuie să caute mai departe de Xinjiang. Acesta este, după toate mărturiile, unul dintre cele mai infernale locuri de pe planetă.
Abilitarea inamicului
Potrivit unei investigaţii comune realizate de Helena Kennedy Centre for Internaţional Justice de la Universitatea Sheffield Hallam din Marea Britanie şi de NomoGaia, o organizaţie non-profit dedicată apărării drepturilor omului, Corporaţia Financiară Internaţională (CFI), membră a Grupului Băncii Mondiale cu sediul la Washington, a contribuit la genocidul care are loc în Xinjiang.
Potrivit raportului din februarie, dovezi semnificative "sugerează că mai mulţi dintre clienţii CFI participă activ la punerea în aplicare a campaniei de represiune a Chinei împotriva uigurilor, inclusiv prin muncă forţată, strămutare forţată, distrugerea culturii şi distrugerea mediului”.
CFI a eşuat în repetate rânduri să "protejeze comunităţile şi mediul înconjurător afectate de finanţarea sa în regiunea uigură". Acest eşec face ca "instituţia să fie complice la reprimarea cetăţenilor uiguri, kazahi" şi a altor minorităţi, notează autorii.
Raportul continuă, prezentând numeroasele moduri în care finanţarea CFI "contribuie, până în prezent, la finanţarea companiilor care comit abuzuri grave ale drepturilor omului împotriva popoarelor uigure din regiune şi face recomandări bazate pe dovezi către CFI şi alte părţi".
În cadrul unui interviu recent cu Tucker Carlson, Peter Schweizer, autorul cărţii "Flagrant: Cum se îmbogăţesc elitele americane ajutând China să învingă", a vorbit despre o practică numită "capturarea elitelor", o strategie prin care Partidul Comunist Chinez, în esenţă, îi atrage pe "titanii americani din lumea afacerilor cu ajutorul contractelor sau cu înţelegeri profitabile care îi determină să închidă ochii în timp ce Beijingul capătă control la nivel global”.
Acest tip de capturare se extinde, de asemenea, mult dincolo de Statele Unite. Capturarea elitelor pare a fi un fenomen global.
Aşa cum am arătat anterior, Partidul Comunist Chinez, are, de asemenea, o influenţă considerabilă asupra Organizaţiei Naţiunilor Unite. Din câte se pare, are, de asemenea, o influenţă considerabilă asupra Băncii Mondiale, o instituţie care a fost concepută pentru a ajuta lumea să se vindece după cel de-al Doilea Război Mondial.
Cu toate acestea, în prezent, conform investigaţiei menţionate mai sus, Banca Mondială s-a îndepărtat mult de obiectivul său iniţial. O instituţie care a fost concepută pentru bine a fost coruptă dincolo de orice recunoaştere. În loc să ajute lumea să se vindece, Banca Mondială contribuie la suferinţă, prejudicii şi hărţuire în Xinjiang.
