Bacteriile intestinale ne influenţează răspunsul zilnic la stres şi se sincronizează cu ritmul circadian [Studiu]

Conform unui nou studiu pe animale, bacteriile intestinale - ecosistemul de organisme minuscule din interiorul tubului digestiv - influenţează modul în care gestionăm stresul, impactul lor modificându-se pe parcursul zilei.

Cercetarea a arătat că bacteriile intestinale influenţează răspunsul la stres, care este legat de ciclul natural somn-veghe al organismului. Perturbarea bacteriilor intestinale la şoareci a dus la răspunsuri la stres în afara ritmului lor circadian normal.

„Microbiomul intestinal nu reglează doar digestia şi metabolismul; acesta joacă un rol esenţial în modul în care reacţionăm la stres, iar această reglementare urmează un ritm circadian precis”, a declarat John Cryan, preşedintele Departamentului de Anatomie şi Neuroştiinţe de la University College Cork din Irlanda şi cercetătorul principal al studiului, într-o declaraţie de presă.

Ceasul intern al corpului nostru, cunoscut sub numele de ritm circadian, ajută la controlul multor funcţii, inclusiv tiparele de somn şi nivelurile hormonale. Atunci când aceste ritmuri naturale nu sunt sincronizate, pot apărea probleme de sănătate, inclusiv probleme de sănătate mintală şi tulburări de dispoziţie.

Noul studiu, publicat în Cell Metabolism, sugerează că ţintirea bacteriilor intestinale ar putea oferi o modalitate de a trata tulburările, cum ar fi depresia şi anxietatea, adesea legate de perturbări atât în ceasul nostru corporal intern, cât şi în sistemul de răspuns la stres.

„Acest studiu este un salt semnificativ în înţelegerea noastră a modului în care microbiomul ne modelează sănătatea mintală”, a declarat profesorul Paul Ross, directorul APC Microbiome Ireland, într-un comunicat de presă.

Modul în care bacteriile intestinale reglează stresul

Studiul, efectuat pe şoareci, arată că dezechilibrele bacteriilor intestinale pot perturba ceasul intern al organismului, declanşând modificări ale răspunsurilor la stres care pot contribui la afecţiunile psihice.

Cercetătorii au constatat că, atunci când bacteriile intestinale au fost epuizate - fie prin administrarea de antibiotice şoarecilor obişnuiţi pentru a reduce bacteriile intestinale, fie prin utilizarea de şoareci fără germeni şi fără bacterii intestinale - răspunsurile la stres au devenit hiperactive în anumite momente ale zilei. Această hiperactivitate a fost legată de perturbări ale regiunilor creierului care controlează stresul şi ritmul circadian, ducând la reacţii anormale la stres, la modificări ale nivelului de hormoni şi la un comportament asemănător anxietăţii la şoareci.

O descoperire fundamentală a implicat bacteria Limosilactobacillus reuteri (L. reuteri). Această bacterie benefică, utilizată în mod obişnuit în probiotice, fluctuează în abundenţă pe parcursul zilei. Aceste fluctuaţii au fost legate de eliberarea hormonilor de stres.

Potrivit cercetătorilor, acest lucru indică rolul mai larg al bacteriilor intestinale în reglarea nu doar a digestiei, ci şi a stresului şi a ritmurilor circadiene.

Perturbări ale hormonilor de stres

Echipa de cercetare s-a concentrat asupra corticosteronului, un hormon al stresului la şoareci similar cortizolului uman. Nivelul corticosteronului creşte şi scade în mod natural pe parcursul zilei, ca parte a răspunsului organismului la stres. De exemplu, corticosteronul atinge cote maxime dimineaţa devreme, pe măsură ce organismul se pregăteşte pentru zi.

Cu toate acestea, perturbarea microbiomului intestinal a dat peste cap acest model natural.

La şoarecii fără bacterii intestinale, vârful obişnuit al corticosteronului din timpul zilei s-a deplasat în timpul nopţii. Această schimbare ar putea afecta capacitatea organismului de a gestiona stresul la momentul potrivit, contribuind potenţial la stresul cronic şi anxietate.

La şoarecii trataţi cu antibiotice, vârful hormonului a fost mai pronunţat decât în mod normal şi a avut loc la momentul nepotrivit al zilei - în timpul perioadei de „stingere a luminii”, când sistemul circadian al organismului semnalează odihna. Aceste eliberări nepotrivite de hormoni ar putea duce la supraîncărcarea cu stres, deoarece hormonii sunt eliberaţi atunci când organismul nu este pregătit pentru ei.

Potrivit cercetătorilor, constatările sugerează că o microbiotă intestinală dezechilibrată poate perturba momentul răspunsului nostru la stres, perturbând şi mai mult ceasul nostru intern.

„Aceste constatări subliniază importanţa menţinerii unui microbiom sănătos, în special pentru cei care trăiesc în mediul stresant şi rapid de astăzi”, a adăugat Cryan, care este şi profesor de anatomie la University College Cork.

Creierul şi perturbările circadiene

În plus faţă de modificările hormonale, cercetătorii au constatat că dezechilibrele microbiotei intestinale au afectat regiunile creierului implicate atât în reglarea stresului, cât şi în ritmurile circadiene, inclusiv sistemul limbic: hipotalamusul, amigdala şi hipocampul. Aceste zone controlează modul în care reacţionăm la stres.

„Arătând că bacteriile intestinale influenţează modul în care organismul gestionează stresul pe parcursul zilei, contribuim la înţelegerea mecanismelor prin care microbiotă modelează răspunsurile noastre la mediul din jurul nostru”, a declarat Gabriel Tofani, primul autor al studiului, subliniind potenţialul terapeutic al descoperirilor lor.

Răspunsurile la stres nu se referă doar la intensitatea stresului, ci şi la momentul şi modul în care organismul reacţionează la acesta. Potrivit cercetătorilor, acest lucru face ca sincronizarea tiparelor hormonilor de stres să fie crucială pentru dezvoltarea de terapii care ar putea restabili echilibrul sistemului nostru de răspuns la stres, îmbunătăţind potenţial sănătatea mintală prin alinierea tratamentului cu ritmul nostru circadian natural.

Viitorul microbilor în terapie

Această descoperire deschide posibilităţi de îmbunătăţire a sănătăţii mintale prin psihobiotice - terapii bazate pe microbi care utilizează bacteriile intestinale şi alte microorganisme pentru a restabili echilibrul intestinului şi al sistemului de răspuns la stres.

În ultimii ani, stresul autodeclarat a crescut. Conform Asociaţiei Americane de Psihologie:

• În 2020, aproape jumătate din totalul adulţilor din SUA (49%) au declarat că stresul le-a afectat negativ comportamentul.
• În 2022, peste trei sferturi dintre adulţi au raportat simptome de stres, inclusiv dureri de cap, oboseală şi depresie.
• În 2024, 43% dintre adulţi au declarat că se simt mai anxioşi decât în anul precedent.

Acest stres în creştere este strâns legat de problemele de sănătate mintală. În octombrie 2023, aproximativ 33% dintre femei şi aproximativ 24% dintre bărbaţi au raportat simptome de anxietate. În acelaşi timp, aproximativ 23 % dintre femei şi aproape 22 % dintre bărbaţi au raportat simptome de depresie, potrivit USAFacts.

Având în vedere prevalenţa anxietăţii şi a depresiei, cercetătorii au declarat că sunt de părere că psihobioticele ar putea ajuta oamenii să gestioneze mai bine condiţiile de sănătate legate de stres. În special, L. reuteri ar putea deveni o ţintă pentru tratamentele care vizează restabilirea ritmului circadian sănătos şi creşterea rezistenţei la stres.

„Potenţialul de a îmbunătăţi sănătatea mintală prin intervenţii bazate pe microbiome este foarte real”, a declarat Ross, «iar acest studiu ne aduce cu un pas mai aproape de acest obiectiv».